Tuberculoza: Ziua Mondială a Tuberculozei

În contextul epidemiologic actual și ținând cont de eforturile medicale care se efectuează la nivel mondial pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2 nu trebuie să uităm că, de-a lungul anilor, populația s-a confruntat cu numeroase epidemii. Medicina a descoperit tratamente pentru eradicarea unor boli contagioase, Tifosul, Holera, Ebola, Malaria, Gripa Spaniolă și Variola fiind câteva dintre acestea.

Tuberculoza a reprezentat mult timp o problemă de sănătate publică, fiind în secolul XIX responsabilă pentru unul din trei decese din Europa.

În fiecare an, pe 24 martie, de Ziua Mondială a Tuberculozei, ONU organizează acțiuni de informare și educare a populației despre această boală, pentru a pune capăt epidemiei globale de tuberculoză.

Tema Zilei Mondiale a TB 2020 – „E timpul” – pune accent pe urgența de a transforma angajamentele asumate de liderii mondiali în acțiuni concrete:

• accesul la informare, prevenție și tratament;
• asigurarea resurselor financiare pentru tratamente;
• asigurarea fondurilor pentru cercetare;
• eliminarea stigmatizării și discriminării persoanelor cu TBC.

Eforturile globale de combatere a tuberculozei au salvat aproximativ 58 de milioane de vieți începând cu anul 2000.

Ce este tuberculoza?

Tuberculoza (TB) este o boală infecto-contagioasă, provocată de bacilul Koch, denumit astfel după numele celui care l-a descoperit în 1882 – Robert Koch. Este produsă de bacteriile incluse în complexul Mycobaterium tuberculosis (M. tuberculosis, M. bovis şi M. africanum).

Infecţia tuberculoasă cuprinde atât forme active, cât şi latente; tuberculoza latentă se produce atunci când o persoană este expusă la M. tuberculosis, iar organismul controlează infecţia, dar nu reuşeşte să o eradicheze. Se estimează că aproximativ 10% din persoanele cu tuberculoză latentă vor progresa în cursul vieţii către o formă activă.

Transmiterea se face interuman, dar și de la animale la om, iar contaminarea se produce pe mai multe căi:

Transmiterea tuberculozei

pe cale aeriană, aproape totdeauna pentru bacilul Koch de tip uman. De la bolnavii de tuberculoză și produsele patologice ale acestora, germenii se pot transmite prin picăturile de salivă purtătoare de bacili, inhalate cu ușurință de către persoanele sănătoase, prin aerul atmosferic;

pe cale digestivă, în țările unde tuberculoza bovină este frecventă. Transmiterea se face prin ingerarea unor alimente infectate (lapte, unt);

în situații excepționale, boala poate fi transmisă cutanat, transplacentar, etc.

Conform statisticilor, în țara noastră boala este des întâlnită la persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 – 55 de ani și este o maladie a sexului masculin, 2 cazuri din 3 fiind bărbați.

În reactivarea infecției latente un rol important îl joacă factorii declanșatori cum ar fi: alcoolismul, malnutriția, ulcerul gastric, diabetul, infecția HIV, factorii psihoafectivi sau tratamentele imunodepresoare. Din acest motiv, diagnosticarea tuberculozei latente reprezintă o etapă importantă în prevenirea reactivării infecţiei în special la persoanele cu risc crescut.

Cum se manifestă tuberculoza? Care sunt simptomele tuberculozei?

Debutul bolii este asimptomatic, boala putând fi descoperită întâmplâtor la un control radiologic sau poate avea un debut insidios, cu manifestări nespecifice greu de diferențiat de alte afecțiuni.

Pentru tuberculoza pulmonară manifestarea cea mai comună este tusea seacă acompaniată de astenie, inapetență, scădere ponderală, transpirații nocturne, stare subfebrilă sau chiar tuse cu sânge – hemoptizie.

Diagnosticul tuberculozei

Diagnosticul corect se stabilește pe baza examenului clinic și a investigațiilor paraclinice: reacția dermică la tuberculină – IDR-PPD, teste serologice – QuantiFERON, radiografia toracică, examenul microbiologic al sputei, aspiratului bronșic sau al altor produse patologice.

În Laboratoarele Synevo se efectuează testul QuantiFERON TB Gold Test. Acesta este un test dezvoltat de firma Cellestis Limited (Australia) și aprobat de FDA în mai 2005 ca test in vitro cu utilitate în diagnosticul infecţiei cu Mycobacterium tuberculosis, atât pentru forma latentă, cât şi pentru cea activă. În Comunitatatea Europeană testul a fost certificat pentru a fi folosit în aceleaşi situaţii în care este indicat testul la tuberculină.

Ce recomandări există în cazul diagnosticului de tuberculoză?

• Orice persoană care prezintă simptome sugestive de tuberculoză trebuie să se prezinte la medic.
• Diagnosticarea și tratamentul se fac numai în unități medicale specializate.
• Tratamentul bolnavilor de tuberculoză este de minimum 6 luni și se face numai sub control medical.
• Orice caz de TB confirmat bacteriologic sau histopatologic ori cazul în care medicul pneumolog decide începerea tratamentului antituberculos, va fi anunțat de către medicul care a diagnosticat cazul sau care a inițiat tratamentul, în 48 de ore, la DPF (Dispensar de Pneumoftiziologie) pe al cărui teritoriu bolnavul are adresa stabilă.

Tratamentul tuberculozei

Tratamentul etiologic este indispensabil și se face cu tuberculostatice care sunt antibiotice și chimioterapice active în tratamentul și profilaxia tuberculozei. Schemele terapeutice se fac cu asocieri de 2 – 3 medicamente pentru întârzierea instalării rezistenței și asigurarea unui tratament activ. Tratamentul se face numai cu supraveghere medicală și cu evaluarea permanentă a funcției hepatice și renale.

Tratamentul simptomatic și adjuvant se aplică pentru combaterea febrei, tusei, hemoptiziei și insomniilor.

În România, sistemul de sănătate este obligat să asigure tratament gratuit tuturor persoanelor care suferă de TBC. Sunt necesare acțiuni concrete pentru a preveni tuberculoza și pentru a eradica această maladie.

Referințe:

1. https://lege5.ro/Gratuit/geytonbxg4/anuntarea-inregistrarea-si-declararea-cazurilor-norma-metodologica?dp=gm4dqnjxgyyts – accesat la 4 martie 2020
2. https://srp.ro/tuberculoza.aspx – accesat la 4 martie 2020
3. https://www.who.int/news-room/campaigns/world-tb-day/world-tb-day-2020 – accesat la 4 martie 2020
4. /quantiferon-tbc-test/ – accesat la 5 martie 2020
5. https://www.lhl.no/globalassets/lhl-internasjonal/dokumenter/tuberculosis-brochure-tub-rumensk-_-print2017.pdf – accesat la 5 martie 2020
6. https://ec.europa.eu/health/newsletter/149/focus_newsletter_ro.htm – accesat la 5 martie 2020
7. Medicină Internă, Corneliu Borundel, Editura All, 2011
8. Patologie Medicală – Pneumologie, G. Bouvenot, B. Devulder, L. Guillevin, P. Queneau, A. Schaeffer, Institutul European 1998