AFP ( Alfa-feto proteina ) – Marker sarcina/Triplu test

Determinarea AFP serice este recomandată în screening prenatal pentru evidențierea defectelor de închidere a tubului neural (exclusiv alfa-fetoproteina), trisomia 21 (alfa-fetoproteină impreuna cu gonadotropină corionică umana- hGH, estriol liber ) și trisomia 18 (alfa-fetoproteină, gonadotropină corionică umană-hGH și estriol liber).

Informații generale

Alfa-fetoproteina (AFP) este o proteină fetală sintetizată în ficat si intestin. Concentrația AFP crește în serul fetal, între saptamanile 10 și 13^1,2. AFP fetal difuzează în circulația maternă de-a lungul barierei vasculo-placentare. O cantitate mică este transportată din cavitatea amniotică. Concentrația de AFP în serul matern crește pe tot parcursul sarcinii, de la nivelul inițial (non-sarcină) de 0,2 ng/mL, la aproximativ 250 ng/mL la 32 săptămâni de gestație³.

Dacă fătul are un defect de tub neural (deschis), această proteină se va scurge direct în lichidul amniotic, determinând concentrații mari de AFP. Ulterior, AFP ajunge la circulația maternă, generând astfel niveluri serice crescute. Defectul de tub neural constă în neînchiderea sau închiderea incompletă a formatiunii embrionare din care se va forma sistemul nervos (cranian – encefalul, caudal – maduva spinarii).

Acestea se mai numesc si disrafii ^11. Alte anomalii fetale, cum ar fi bolile renale congenitale, atrezia esofagiană și altele (de exemplu, avort spontan) pot duce, de asemenea, la creșteri ale AFP serice ale mamei⁴. Creșterea concentrațiilor serice de AFP matern poate fi observată, de asemenea, în sarcinile multiple și în sarcinile cu fât unic, neafectate, în care vârsta gestațională a fost subestimată⁵.

Concentrațiile scăzute ale AFP serice materne au fost asociate cu un risc crescut de afecțiuni genetice, cum ar fi trisomia 21 (sindromul Down) și trisomia 18 (sindromul Edwards). Acesta  nu poate fi utilizat ca bimarker de diagnostic pentru acestea⁶.

Determinarea valorilor serice ale AFP materne este un instrument standard utilizat în evaluarea obstetricală, pentru a identifica sarcinile care pot avea un risc crescut de tub neural deschis. Evaluarea rezultatelor este realizată prin determinarea AFP în serul matern și compararea acestei valori cu valoarea AFP mediană dintr-o populație de gravide neafectate, pentru a obține un multiplu al medianei (MoM)⁷.

S-a stabilit o limită a MoM de 2,5, care tranșează rezultatele în pozitive sau negative. Un rezultat pozitiv indică faptul că valoarea obținută depășește limita de referință. Un rezultat pozitiv nu oferă un diagnostic, dar indică faptul că ar trebui luată în considerare o evaluare suplimentară^8,9.

Recomandări pentru determinarea alfa-fetoproteina^6-10

• Screening prenatal pentru defect de tub neural (deschis)

Specimen recoltat – sânge venos¹⁰

Prelucrare necesară după recoltare – se centrifughează imediat după recoltă¹⁰

Volum probă – 1 mL¹⁰

Cauze de respingere a probei¹⁰

• Specimen hemolizat
• Specimen recoltat imediat după amniocenteză

Stabilitate probă – timp de 7 zile refrigerat¹⁰

Metodă – imunoenzimatică de tip sandwich¹⁰

Valori de referință¹⁰

Un multiplu AFP al medianei (MoM) la valoarea de 2.5, este raportat ca fiind un rezultat negativ.

Un rezultat negativ indică faptul că multiplul de mediană calculat al alfa-fetoproteinei (AFP) (MoM) scade sub limita stabilită de 2.50 MoM. Un rezultat negativ nu garantează absența defectelor de tub neural.

Un rezultat pozitiv indică faptul că MoM calculat al AFP este de 2.50 sau mai mare și poate indica un risc crescut pentru tub neural deschis. Riscul actual depinde de nivelul de AFP și de istoricul familial, locația geografică, afecțiunile materne, cum ar fi diabetul și epilepsia, și utilizarea medicației pe bază de folați, înainte de concepție. Un rezultat pozitiv nu certifică un diagnostic definitiv al unui defect de tub neural, dar semnalează faptul că ar trebui luată în considerare evaluări suplimentare. Aproximativ 80% din sarcinile afectate cu defecte de tub neural au valori crescute ale AFP MoM, mai mari de 2.50.

Limite și interferențe¹⁰

Rasa, greutatea, fumatul, sarcina multiplă și diabetul insulino-dependent, pot afecta concentrațiile biomarkerului. Fumatul poate determina o valoare a AFP seric matern mai mare în al doilea trimestru. Valorile MoM sunt ajustate în mod corespunzător, pentru a ține cont de diferențele serice de AFP la fumători, rasă, greutate, tipul sarcinii și afecțiunile diagnosticate.

Determinarea unor valori concludente ale AFP în serul matern nu poate fi efectuată post amniocenteză.

 Bibliografie

1. Gkogkos P, Androutsopoulos G, Vassilakos P, Panayiotakis G, Kourounis G, Decavalas G(2008). Mid-trimester maternal serum AFP levels in predicting adverse pregnancy outcome. Clin Exp Obstet Gynecol. 35(3):208-10.
2. Bartkute, K., Balsyte, D., Wisser, J., & Kurmanavicius, J. (2017). Pregnancy outcomes regarding maternal serum AFP value in second trimester screening. Journal of perinatal medicine, 45(7), 817–820. https://doi.org/10.1515/jpm-2016-0101
3. Christensen RL, Rea MR, Kessler G, et al (1986): Implementation of a screening program for diagnosing open neural tube defects: selection, evaluation, and utilization of alpha-fetoprotein methodology. Clin Chem;32:1812-1817
4. American College of Obstetricians and Gynecologists: Practice Bulletin No. 163: Screening for Fetal Aneuploidy. Obstet Gynecol 2016 May;127(5):e123-137
5. Sharony R, Dayan D, Kidron D, Manor M, Berkovitz A, Biron-Shental T, Maymon R (2016). Is the ratio of maternal serum to amniotic fluid AFP superior to serum levels as a predictor of pregnancy complications? Arch Gynecol Obstet.;293(4):767-70.
6. Öztürk H, Erkaya S, Altınbaş S, Karadağ B, Vanlı Tonyalı N, Özkan D (2014). The role of unexplained high serum alpha-fetoprotein (AFP) and human chorionic gonadotropin (hCG) levels in the second trimester to determine poor obstetric outcomes. Turk J Obstet Gynecol.;11(3):142-147. [PMC free article]
7. Rood K, Stiller R (2013). Hereditary persistence of alpha-fetoprotein: a rare cause for unexplained alpha-fetoprotein elevations in pregnancy. Conn Med.;77(1):43-5.
8. Zhang J, Lambert-Messerlian G, Palomaki GE, Canick JA (2011): Impact of smoking on maternal serum markers and prenatal screening in the first and second trimesters. Prenat Diagn;31(6):583-588
9. Yarbrough ML, Stout M, Gronowski AM (2018): Ch 69 Pregnancy and Its Disorders. In Tietz Textbook of Clinical Chemistry and Molecular Diagnostics. Sixth edition. Edited by N Rafai, AR Horvath, CT Wittwer. Elsevier , pp 1655-1696
10. 10.Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. [on-line]: https://www.neurologie-pediatrica.ro/2020/07/22/defectele_de_tub_neural/