Treponema pallidum-Anticorpi IgG (Blot)

Anticorpi anti-Treponema pallidum – IgG (Blot)

Informații generale

Sifilisul este o boală cauzată de infecția cu spirocheta Treponema pallidum. Infecția este sistemică, iar boala se caracterizează prin perioade de latență¹. Boala se răspândește preponderent prin actul sexual cu o persoană infectată, însă în aproximativ 5-10% din cazuri infecția se transmite într-un alt mod (de la mamă la copil, rareori prin contactul cu sânge infectat sau prin atingere cutanată)^1,2. În cazul în care o mamă gravidă suferă de o formă de sifilis primară sau secundară dobândită netratată, boala poate fi transmisă copilului nenăscut care are ca rezultat avortul sau infecția fătului și leziuni grave ale acestuia (sifilis congenital)³. În unele cazuri, forma congenitală asimptomatică a sifilisului poate apărea cu manifestare între 7 și 19 ani de viață. Aceste caracteristici, împreună cu faptul că Treponema pallidum nu poate fi izolat în cultură, înseamnă că tehnicile serologice joacă un rol major în diagnosticul și urmărirea tratamentului pentru sifilis^4,5.

Sifilisul este clasificat după o infecție primară timpurie în care pacienții pot prezenta simptome nespecifice și, eventual, leziuni genitale. Pacienții testați prin serologie în timpul fazei primare pot fi negativi pentru anticorpi, mai ales dacă testarea se efectuează în primele 1 până la 2 săptămâni de la debutul bolii⁶. Pe măsură ce boala progresează în faza secundară, anticorpii împotriva Treponema pallidum ating titrurile maxime și pot persista la nesfârșit, indiferent de starea bolii sau de terapia anterioară. Prin urmare, detectarea anticorpilor împotriva antigenelor non-treponemale, cum ar fi cardiolipina (un antigen lipoidal eliberat de celulele gazdă deteriorate de Treponema pallidum) poate ajuta la diferențierea dintre infecția activă și sifilisul trecut^7,8.

Recomandări pentru determinarea Treponema pallidum (anticorpi IgG)

• Diagnosticul infecției cu Treponema pallidum¹

Specimen recoltat – sânge venos⁴

Prelucrare necesară după recoltare – Proba se centrifughează și se alicotează serul într-un tub steril^4,9.

Stabilitate probă – Serul se refrigerează⁹.

Metodă – Western Blott^4,9

Valori de referință

Un test este considerat pozitiv când sunt prezente cel puțin trei din cele patru benzi la 15.5, 17, 44.5 și 47 kDa. Un test este considerat negativ atunci când nu există nicio bandă sau mai puțin de trei dintre cele enumerate mai sus⁴.

Limite și interferențe

Anticorpi Treponema pallidum IgG: Negativ

Bibliografie

1. Peeling, R. W., Mabey, D., Kamb, M. L., Chen, X. S., Radolf, J. D., & Benzaken, A. S. (2017). Syphilis. Nature reviews. Disease primers, 3, 17073. https://doi.org/10.1038/nrdp.2017.73
2. Radolf, J. D., Deka, R. K., Anand, A., Šmajs, D., Norgard, M. V., & Yang, X. F. (2016). Treponema pallidum, the syphilis spirochete: making a living as a stealth pathogen. Nature reviews. Microbiology, 14(12), 744–759. https://doi.org/10.1038/nrmicro.2016.141
3. Xu, B. F., Wang, Q. Q., Zhang, J. P., Hu, W. L., & Zhang, R. L. (2019). Treponema pallidum induces the activation of endothelial cells via macrophage-derived exosomes. Archives of dermatological research, 311(2), 121–130. https://doi.org/10.1007/s00403-018-01888-4
4. Marangoni, A., Sambri, V., Olmo, A., D’Antuono, A., Negosanti, M., & Cevenini, R. (1999). IgG western blot as a confirmatory test in early syphilis. Zentralblatt fur Bakteriologie : international journal of medical microbiology, 289(2), 125–133. https://doi.org/10.1016/s0934-8840(99)80095-4
5. Wang, L. N., & Li, J. M. (2009). Evaluation of immunoglobulin M and G Western blot and ELISA for screening antibodies to Treponema pallidum in blood donors. Sexually transmitted diseases, 36(7), 413–416. https://doi.org/10.1097/OLQ.0b013e31819db594
6. Backhouse, J. L., & Nesteroff, S. I. (2001). Treponema pallidum western blot: comparison with the FTA-ABS test as a confirmatory test for syphilis. Diagnostic microbiology and infectious disease, 39(1), 9–14. https://doi.org/10.1016/s0732-8893(00)00213-3
7. Wang, L. N., & Li, J. M. (2009). Evaluation of immunoglobulin M and G Western blot and ELISA for screening antibodies to Treponema pallidum in blood donors. Sexually transmitted diseases, 36(7), 413–416. https://doi.org/10.1097/OLQ.0b013e31819db594
8. Sun, R., Lai, D. H., Ren, R. X., Lian, S., & Zhang, H. P. (2013). Treponema pallidum-specific antibody expression for the diagnosis of different stages of syphilis. Chinese medical journal, 126(2), 206–210.
9. Marangoni, A., Foschi, C., Capretti, M. G., Nardini, P., Compri, M., Corvaglia, L. T., Faldella, G., & Cevenini, R. (2016). Contribution of a Comparative Western Blot Method to Early Postnatal Diagnosis of Congenital Syphilis. Clinical and vaccine immunology : CVI, 23(5), 410–416. https://doi.org/10.1128/CVI.00032-16