Lactat în lichidul cefalo-rahidian

Determinarea de Lactat in lichidul cefalo-rahidian (LCR) este recomandată identificarea glicolizei anaerobe crescute sau a hipoxiei, din diverse afecțiuni.

Informații generale

Glicoliza anaerobă crește semnificativ concentrațiile de lactat. Concentrațiile de lactat în lichidul cefalorahidian (LCR) sunt crescute în prezența glicolizei cerebrale sau a hipoxiei asociate cu meningita bacteriană, infarctul cerebral, arterioscleroza cerebrală, hemoragia intracraniană, hidrocefalia, leziunea traumatică a creierului, edemul cerebral, epilepsia și erorile înnăscute ale metabolismului^1,2. 

Lactatul identificat în LCR este produs în principal de glicoliza anaerobă la nivelul sistemului nervos central (SNC) și este independent de lactatul din sânge³. Determinarea lactatului în LCR a fost propusă ca un test pentru a diferenția meningita bacteriană de cea virală. Se mai poate folosi și pentru identificarea glicolizei anaerobe crescute sau a hipoxiei asociate cu meningită bacteriană, infarct cerebral, ateroscleroză cerebrală, hemoragie intracraniană, hidrocefalie, leziuni cerebrale traumatice, edem cerebral, epilepsie și erori congenitale ale metabolismului⁴.

Recomandări pentru determinarea lactatului din lichidul cefalo-rahidian

• Diferențierea meningitelor bacteriene și a celei virale la pacienții cu simptome³

Pregătire pacient – se respectă cu strictețe regulile de asepsie³

Specimen recoltat – lichid cefalo-rahidian⁵

Recipient de recoltare – recipient steril⁵

Prelucrare necesară după recoltare – centrifugare imediată pentru a înlătura celulele⁵

Volum probă – 1mL

Cauze de respingere a probei – specimen contaminat bacterian⁵

Stabilitate probă 

Proba se poate congela (preferabil) timp de 60 de zile, se poate refrigera timp de 24 ore, iar la temperatura ambientală are o stabilitate de 3 ore⁵.

Metodă – colorimetrică

Valori de referință: <1,2-2,1 mmol/l

În plus față de intervalele de referință, o meta-analiza care a inclus 33 de studii a concluzionat că concentrațiile mai mari de 3,9 mmol/L sunt sugestive pentru meningită bacteriană, iar concentrațiile mai mici, sunt sugestive pentru meningită virală⁵.

Bibliografie

1. Süssmuth SD, Brettschneider J, Spreer A, Wick M, Jesse S, Lewerenz J, Otto M, Tumani H. Aktuelle Liquordiagnostik bei erregerbedingten Krankheiten [Current cerebrospinal fluid diagnostics for pathogen-related diseases]. Nervenarzt. 2013 Feb;84(2):229-44. German. doi: 10.1007/s00115-012-3701-8. PMID: 23371378; PMCID: PMC7095826.
2. Lannigan R, MacDonald MA, Marrie TJ, Haldane EV. Evaluation of cerebrospinal fluid lactic acid levels as an aid in differential diagnosis of bacterial and viral meningitis in adults. J Clin Microbiol. 1980 Apr;11(4):324-7. doi: 10.1128/JCM.11.4.324-327.1980. PMID: 7372796; PMCID: PMC273397.
3. Mount HR, Boyle SD. Aseptic and Bacterial Meningitis: Evaluation, Treatment, and Prevention. Am Fam Physician. 2017 Sep 1;96(5):314-322. PMID: 28925647.
4. Akaishi T, Onishi E, Abe M, Toyama H, Ishizawa K, Kumagai M, Kubo R, Nakashima I, Aoki M, Yamauchi M, Ishii T. The human central nervous system discharges carbon dioxide and lactic acid into the cerebrospinal fluid. Fluids Barriers CNS. 2019 Mar 29;16(1):8. doi: 10.1186/s12987-019-0128-7. PMID: 30922337; PMCID: PMC6440017.
5. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. [on-line]: https://www.mayocliniclabs.com [Accesat la data de 11.03.2021]