Virus influenza A și B ARN (tampon nazal + faringian)

Informații generale Virus influenza A și B ARN 

Virusurile gripei A, B și C, sunt virusuri ARN, reprezentând trei dintre cele cinci genuri ale familiei Orthomyxoviridae, fiind clasificate pe baza structurii nucleoproteinelor virale (NP). Genomul viral este format din 8 segmente unice de ARN care sunt asociate cu NP într-un complex ribonucleoproteic. Structura virusului constă dintr-o înveliș lipidic și un strat de proteine ​​matrice care izolează complexul ribonucleoproteic.

Două proteine, proteina hemaglutinină virală (HA) și proteina neuraminidază (NA) se proiectează în exterior, din învelișul lipidic. Proteina HA este implicată în pătrunderea virusului în celule și este antigenul primar declansator al răspunsului imun la infecție sau vaccinare.

Virusurile gripale A sunt clasificate în subtipuri pe baza combinațiilor de diferite proteine ​​HA și NA. Tulpinile de gripă de tip A care infectează oamenii au de obicei una dintre cele trei proteine ​​HA (H1, H2, H3) și una dintre cele 2 proteine ​​NA (N1, N2). H3N2 și H1N1 sunt cele mai frecvente subtipuri de virus gripal care cauzează gripa sezonieră. Tulpinile de virus gripal sunt identificate și prin locația în care au fost izolate, numărul izolatului și anul izolării.

Virusurile de tipă A și B sunt extrem de contagioase, transmise direct între persoanele infectate și cele sănătoase prin picături respiratorii mari, care conțin virusuri, generate de tuse sau strănut. Infecția se poate transmite și indirect prin contactul cu suprafețele contaminate, urmată de auto-inocularea mucoasei oculare, nazale sau bucale.

Adulții sunt de obicei infecțioși pentru alții cu o zi înainte de a dezvolta simptomele până la aproximativ 5 zile după debutul simptomelor. Copiii mici și persoanele imunodeprimate pot elimina virusul pentru și mai mult timp, excreția fiind raportată timp de 10 sau mai multe zile după apariția simptomelor. Simptomele comune ale infecției gripale includ febră, frisoane, dureri în gât, dureri musculare, dureri de cap severe, slăbiciune, oboseală și tuse neproductivă^1,3,4.

ARN-ul virusului Influenza poate fi detectat prin PCR în secrețiile respiratorii, inclusiv în probele respiratorii superioare și inferioare. Tampoanele sau aspiratele nazofaringiene sunt tipurile de specimene preferate pentru detectarea ARN-ului de tipul A, respectiv B. S-a demonstrat, de asemenea, că tampoanele nazale oferă un randament echivalent cu probele nazofaringiene pentru detectarea moleculară a ARN-ului gripal A și B5^,6.

Printre măsurile de prevenție a îmbolnăvirii cu virusul Influenza A și B este vaccinarea. Vaccinarea este foarte recomandată la începutul sezonului de iarnă. Recomandările privind vaccinul antigripal includ¹:

• Copii cu vârsta cuprinsă între 6-23 luni
• Persoane cu vârsta de peste 50 de ani.
• Persoanele cu boli cronice de inimă, plămâni sau rinichi, diabet, imunosupresie sau forme severe de anemie.
• Rezidenți ai caselor de bătrâni sau a altor unități de îngrijire a bolilor cronice.
• Femei însărcinate (sarcini cu varsta de peste 3 luni în timpul sezonului gripal).
• Copii și adolescenți care primesc terapie pe termen lung cu aspirină. Aceștia pot fi expuși riscului de a dezvolta sindromul Reye în urma infecției cu gripă.
• Persoane care trăiesc sau lucrează cu pacienți cu risc ridicat.

Recomandări pentru determinarea virus Influenza A și B din ARN

• Detectarea rapidă și precisă a virusului Influenza A și B din probă recoltată nazofaringian⁷

Specimen recoltat – exudat nasofaringian⁷

Recipient de recoltare – tampon steril în recipient cu mediu de transport⁷

Cauze de respingere a probei⁷

• Exudat uscat
• Exudat depozitat și transportat în tub cu gel

Stabilitate probă – timp de 7 zile la temperaturi cuprinse între 2-4^oC⁷

Metodă – Multiplex Real-Time Polymerase Chain Reaction (RT-PCR)⁷

Interpretare rezultat – pozitiv/negativ⁷

Bibliografie

1. Boktor SW, Hafner JW. Influenza. [Updated 2021 Jul 18]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459363/ (Accesat la data de 25.04.2022)
2. Arbeitskreis Blut, Untergruppe «Bewertung Blutassoziierter Krankheitserreger» (2009). Influenza Virus. Transfusion medicine and hemotherapy : offizielles Organ der Deutschen Gesellschaft fur Transfusionsmedizin und Immunhamatologie, 36(1), 32–39. https://doi.org/10.1159/000197314
3. Zaraket, H., Hurt, A. C., Clinch, B., Barr, I., & Lee, N. (2021). Burden of influenza B virus infection and considerations for clinical management. Antiviral research, 185, 104970. https://doi.org/10.1016/j.antiviral.2020.104970
4. Pleschka S. (2013). Overview of influenza viruses. Current topics in microbiology and immunology, 370, 1–20. https://doi.org/10.1007/82_2012_272
5. Boonnak, K., Mansanguan, C., Schuerch, D., Boonyuen, U., Lerdsamran, H., Jiamsomboon, K., Sae Wang, F., Huntrup, A., Prasertsopon, J., Kosoltanapiwat, N., & Puthavathana, P. (2021). Molecular Characterization of Seasonal Influenza A and B from Hospitalized Patients in Thailand in 2018-2019. Viruses, 13(6), 977. https://doi.org/10.3390/v13060977
6. Avni, T., Babich, T., Nir, A., Yahav, D., Shaked, H., Sorek, N., Zvi, H. B., Bishara, J., & Atamna, A. (2020). Comparison of clinical outcomes of influenza A and B at the 2017-2018 influenza season: a cohort study. European journal of clinical microbiology & infectious diseases : official publication of the European Society of Clinical Microbiology, 39(6), 1109–1114. https://doi.org/10.1007/s10096-020-03822-x
7. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. [on-line]: https://www.mayocliniclabs.com/test-catalog/Overview/802208#Overview (Accesat la data de 25.04.2022)