Proteine in lichid cefalorahidian (LCR)

Informații generale

Proteinele din lichidul cefalorahidian (LCR) apar în urma ultrafiltrării plasmei la nivelul pereților capilari din plexul coroidal¹. În general, bolile care afectează integritatea barierei endoteliale capilare duc la o creștere a proteinelor totale în LCR.

Valorile proteinelor din LCR sunt în general crescute în toate tipurile de meningită, infarct cerebral, abces cerebral, sifilis meningo-vascular, hemoragie subarahnoidiană, unele tumori cerebrale, traumatisme ale encefalului, unele cazuri de scleroză multiplă, encefalomielită și boli neurologice degenerative^2-6. O scădere a proteinei LCR poate să apară în intoxicația cu apă, scurgeri ale LCR  (rinoree sau otoree) și hipertiroidism⁵.

 Recomandări pentru determinarea proteinelor din LCR

• detectarea perturbărilor barierei hemato-encefalice sau sintezei intratecale a imunoglobulinelor⁶

Specimen recoltat – lichid cefalorahidian⁶

Recipient de recoltare – recipient steril⁶

Volum probă – 1 mL⁶

Cauze de respingere a probei

• Specimen contaminat cu sânge⁶

Stabilitate probă – timp de 72 de ore la temperaturi cuprinse între 2-8^oC⁶

Metodă – Spectrofotometrie de reflectanță⁶

Valori de referință: ≥12 luni: 0- 45 mg/dL

Creșteri marcante ale proteinelor totale din lichidul cefalorahidian (LCR) sunt observate în meningita bacteriană; creșteri moderate apar în boli inflamatorii și in tumori sau hemoragii. Efectul oricăreia dintre aceste condiții este că proporțiile proteinelor specifice din LCR devin progresiv similare cu cele din ser^6,7.

Pentru a evalua permeabilitatea crescută sau producția intratecală crescută de proteine, trebuie recoltate simultan probe de ser și de LCR^6,8.

Limitări și interferențe

Prezența hemoglobinei în LCR poate determina o creștere falsă a proteinelor totale⁶.

Probele trebuie colectate înainte de administrarea intratecală de substanțe de contrast⁶.

Bibliografie

1. Davis L. E. (2018). Acute Bacterial Meningitis. Continuum (Minneapolis, Minn.), 24(5, Neuroinfectious Disease), 1264–1283. https://doi.org/10.1212/CON.0000000000000660
2. Viallon, A., Botelho-Nevers, E., & Zeni, F. (2016). Clinical decision rules for acute bacterial meningitis: current insights. Open access emergency medicine : OAEM, 8, 7–16. https://doi.org/10.2147/OAEM.S69975
3. Benninger, F., & Steiner, I. (2017). CSF in acute and chronic infectious diseases. Handbook of clinical neurology, 146, 187–206. https://doi.org/10.1016/B978-0-12-804279-3.00012-5
4. Simoes, S., Neufeld, J. L., Triana-Baltzer, G., Moughadam, S., Chen, E. I., Kothiya, M., Qureshi, Y. H., Patel, V., Honig, L. S., Kolb, H., & Small, S. A. (2020). Tau and other proteins found in Alzheimer’s disease spinal fluid are linked to retromer-mediated endosomal traffic in mice and humans. Science translational medicine, 12(571), eaba6334. https://doi.org/10.1126/scitranslmed.aba6334
5. Beems, T., Simons, K. S., Van Geel, W. J., De Reus, H. P., Vos, P. E., & Verbeek, M. M. (2003). Serum- and CSF-concentrations of brain specific proteins in hydrocephalus. Acta neurochirurgica, 145(1), 37–43. https://doi.org/10.1007/s00701-002-1019-1
6. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. [on-line]: https://www.mayocliniclabs.com/test-catalog/Overview/872 [Accesat la data de 25.11.2021]
7. Remnestål, J., Bergström, S., Olofsson, J., Sjöstedt, E., Uhlén, M., Blennow, K., Zetterberg, H., Zettergren, A., Kern, S., Skoog, I., Nilsson, P., & Månberg, A. (2021). Association of CSF proteins with tau and amyloid β levels in asymptomatic 70-year-olds. Alzheimer’s research & therapy, 13(1), 54. https://doi.org/10.1186/s13195-021-00789-5
8. Adinolfi, M., & Haddad, S. A. (1977). Levels of plasma proteins in human and rat fetal CSF and the development of the blood-CSF barrier. Neuropadiatrie, 8(4), 345–353. https://doi.org/10.1055/s-0028-1091530