Anticorpi anti-receptor rianodina

Informații generale Anticorpi anti-receptor rianodina

Miastenia gravis (MG) este cea mai des întâlnită şi cunoscută afecţiune neuro-musculară (prevalenţă în populaţia vestică de 1:20000, incidenţă 50-140: 1 milion) (1,2), fiind o afecţiune debilitantă cronică în care este perturbată transmisia neuro-musculară prin mecanism autoimun la nivelul postsinaptic al joncţiunii neuro-musculare. Simptomatologia este dominată de slăbiciune şi oboseală musculară cu evoluţie fluctuantă (perioade de remisie şi exacerbări). Anticorpii anti-receptori de acetilcolină (AchR) sunt cauza bolii în 85 % din cazuri; la 15% din pacienţi nu sunt decelaţi Ac anti AchR.

Anticorpii circulanţi reacţionează cu receptorii de acetilcolină de la nivelul membranei musculare postsinaptice şi blochează sau accelerează degradarea lor. Rezultă potenţiale de acţiune de amplitudine mai mică la nivelul plăcii neuro-musculare, ceea ce se reflectă clinic în forţa musculară scăzută.

Un procent de 70-80% din receptorii de acetilcolină pot fi astfel pierduţi, ceea ce explică oboseala musculară şi sensibilitatea mare la medicamentele curarizante nedepolarizante, la această categorie de pacienţi. În 20-50% din cazuri se decelează anticorpi împotriva unor alte categorii de antigene sinaptice: aprox. 30% din pacienţii cu miastenie generalizată secretă anticorpi „musclespecific tyrosine kinase” – MuSK şi dezvoltă o formă mai severă de boală.

De asemenea, s-a constatat în 15% din cazuri o asociere între simptomatologia miasteniei gravis şi timom (tumoră de timus), asociată cu prezenţa anticorpilor antifibră musculară striată (anti receptori de titină şi rianodină). Restul pacienţilor prezintă doar hiperplazie timică (60-70%), timus normal sau chiar atrofic. Receptorul rianodinei este canalul responsabil pentru eliberarea calciului din reticulul sarcoplasmatic al celulelor musculare și joacă, de asemenea, un rol în reglarea calciului în celulele non-musculare³. Receptorul rianodinei se evidențiază ca homotetramer, având un capat C-terminal citoplasmatic scurt și un numar de 4-10 domenii transmembranare.

Restul proteinei, denumită regiunea „piciorului”, este localizată în citoplasmă, între tubulii transverși și reticulul sarcoplasmatic. Izoformele receptorului rianodinei sunt produsul a trei gene diferite: receptorul rianodinei-1 se exprimă predominant în mușchiul scheletic și în anumite zone ale creierului; receptorului rianodinei-2 se exprimă predominant în mușchiul inimii, dar se găsește și în stomac, celule endoteliale și în zone difuze, la nivel cerebral; receptorul rianodinei-3 se găsește în mușchiul neted și în creier (striat, talamus și hipocamp)⁴.

Anticorpii receptorului Rianodinei sunt detectați la aproximativ 50% dintre pacienții cu miastenie gravis, care dezvoltă și timom⁵.

Recomandări pentru determinarea anticorpilor anti-receptor rianodina

• Diagnosticarea miasteniei gravis⁵

Specimen recoltat – sânge venos⁶

Volum probă – 2 mL⁶

Stabilitate probă

Proba de ser poate rămâne stabilă la temperatura camerei timp de 72 de ore, la frigider sau congelată 28 de zile⁶

Metodă –Western blott⁶

Valori de referință: negativ

Bibliografie

1. Meriggioli, M. N., & Sanders, D. B. (2012). Muscle autoantibodies in myasthenia gravis: beyond diagnosis?. Expert review of clinical immunology, 8(5), 427–438. https://doi.org/10.1586/eci.12.34
2. Lazaridis, K., & Tzartos, S. J. (2020). Autoantibody Specificities in Myasthenia Gravis; Implications for Improved Diagnostics and Therapeutics. Frontiers in immunology, 11, 212. https://doi.org/10.3389/fimmu.2020.00212
3. Imai, T., Tsuda, E., Hozuki, T., Yoshikawa, H., Yamauchi, R., Saitoh, M., Hisahara, S., Motomura, M., Kawamata, J., & Shimohama, S. (2012). Contribution of anti-ryanodine receptor antibody to impairment of excitation-contraction coupling in myasthenia gravis. Clinical neurophysiology : official journal of the International Federation of Clinical Neurophysiology, 123(6), 1242–1247. https://doi.org/10.1016/j.clinph.2011.10.038
4. Boittin, F. X., Coussin, F., Morel, J. L., Halet, G., Macrez, N., & Mironneau, J. (2000). Ca(2+) signals mediated by Ins(1,4,5)P(3)-gated channels in rat ureteric myocytes. The Biochemical journal, 349(Pt 1), 323–332. https://doi.org/10.1042/0264-6021:3490323
5. Takamori, M. Motomura, N. Kawaguchi, Y. Nemoto, T. Hattori, H. Yoshikawa, K. Otsuka (2004). Anti-ryanodine receptor antibodies and FK506 in myasthenia gravis. Neurology, 62 (10) 1894-1896; DOI: 10.1212/01.WNL.0000125254.99397.68
6. Athena Diagnostics. Full Catalog. RyR Autoantibody Test. [on-line]: https://www.athenadiagnostics.com/view-full-catalog/r/ryr-autoantibody-test [Accesat la data de 17.07.2021]
7. Long RR. Myasthenia gravis in the ICU. In Irwin RS, Rippe JM: Intensive Care Medicine 6th ed, 2008 Lippincott Williams & Wilkins, p. 2016-2021.
8. Abel M, Eisenkraft JB. Anesthetic Implications of Myasthenia Gravis. The Mountsinai Journal of Medicine 2002; 1-2(69): 31-37.
9. Schwartz JJ. Skin and Musculoskeletal Diseases. In: Hines RL, Marschall KE, Stoelting’s Anesthesia and Co-Existing Disease, 5th ed., 2008 Churchill Livingstone.
10. Valenstein E, Musulin M. Neuromuscular disorders. In: Gabrielli A, Layon AJ, Yu M. Civetta, Taylor, & Kirby’s Critical Care, 4th ed, Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia 2009, p.2235-37