Informații generale: Colesterol lichid punctie
Colesterolul seric este determinat pentru evaluarea concentrației particulelor de lipoproteine din circulație, în screeningul bolilor cardiovasculare. Concentrația sa este influențată de factori genetici și de stilul de viață. Într-un revărsat seros, concentrațiile de colesterol cresc datorită unor procese exudative, ce determină liza celulară sau cresterea permeabilității vasculare.
Determinarea colesterolului din fluidele corporale este utilizată pentru diagnosticul diferențial dintre un revărsat cu colesterol sau al unui revărsat pseudochilos, bogat în colesterol. Revarsatul pseudochilos conține trigliceride în concentratii scăzute și colesterol cu valori crescute și apare în cadrul unor patologii pleurale cronice, cum ar fi pleurezia reumatică și tuberculoza. Exudatele maligne se pot îmbogăți cu colesterol datorită sintezei crescute și eliberării acestuia din celulele neoplazice sau datorită obstrucției limfatice1,2.
Lichid pleural: Chilotorax este denumirea dată revărsatelor pleurale care conțin chilomicroni cu concentrații ridicate de trigliceride și concentrații scăzute de colesterol, care apare atunci când limfa se acumulează, prin blocarea canalului toracic, cauzată în principal de malignitate sau de un traumatism3. Revărsatul pseudochilos se acumulează treptat prin descompunerea lipidelor celulare în exudate cronice, cum ar fi pleurita reumatoidă, tuberculoză sau mixedemul.
Prin definiție acesta prezintă concentrații ridicate de colesterol, în timp ce revărsatul chilos conține concentrații mari de trigliceride sub formă de chilomicroni4. Diferențierea pseudochilotoraxului de chilotorax este importantă, deoarece aspectul lor lăptos sau opalescent este similar; Cu toate acestea, strategiile de management terapeutic diferă. Determinarea colesterolului din lichidul pleural a fost, de asemenea, investigată în mai multe studii în scopul diferențierii exsudatelor de transudate5.
Lichid peritoneal: Ascita este o acumulare patologică de lichid în cavitatea peritoneală. Analiza colesterolului în lichidul peritoneal poate fi un indice util pentru diferențierea ascitei maligne de ascita nonmalignă, adesea cirotică. O serie de studii arată că valori cuprinse între peste 32 și 70 mg/dL au o sensibilitate mai mare de 88% și o specificitate mai mare de 80%, pentru diagnosticarea ascitei maligne, depășind citologia6,7.
Recomandări pentru determinarea colesterolului din lichidele de puncție1,7,8
- Screening în diagnosticul unui revărsat bogat în cholesterol, în fluidele corporale
- Diferența între efuziunile pleurale chiloase și pseudochiloase
- Diferență între ascită malignă și nonmalignă
Specimen recoltat 8
- Lichid peritoneal (peritoneal, abdominal)
- Lichid pleural (pleural, toracic)
- Lichid de drenaj
- Lichid pericardic
Recipient de recoltare –tub steril8
Prelucrare necesară după recoltare 8
- se centrifughează pentru a îndepărta orice material celular și se alicotează într-un flacon steril din plastic.
- se indică sursa specimenului și locația sursei, pe etichetă.
Volum probă – 1 mL8
Cauze de respingere a probei 8
- Specimen neînsoțit de datele de recoltare (sursă și numele)
- Specimen icteric
- Specimen contaminat (anticoagulant sau aditiv, lichid amniotic, lapte matern, salivă, secreții nazale, spută, lichid sinovial, spălare bronhoalveolară (BAL) sau spălături bronșice, colostomie, ostomie, fecale, lichid spinal, secreții gastrice, urină, lichid vitros)
Stabilitate probă – timp de 30 de zile congelat8
Metodă – colorimetrică8
Valori de referință 8
Concentrațiile colesterolului din lichidul pleural cuprinse între 45 și 65 mg/dL sunt în concordanță cu revărsările exudative. Concentrațiile de colesterol cu valori peste 200 mg/dL sugerează o revărsare pseudochilă4.
Concentrațiile colesterolului lichid peritoneal între 32 și 70 mg/dL sugerează o cauză malignă a ascitei7.
Limite si interferente
În cazuri foarte rare, gammopatia, în special de tip IgM (macroglobulinemia Waldenstrom), poate produce rezultate fals positive sau negative8.
Intoxicațiile cu acetaminofen sunt tratate frecvent cu N-acetilcisteină. Aceasta, la concentrații terapeutice, utilizată ca antidot dar și metabolitul acetaminofenului, N-acetil-p-benzoquinona imină (NAPQI), pot provoca în mod independent rezultate fals scăzute8.
Bibliografie
- Block, D. R., & Algeciras-Schimnich, A. (2013). Body fluid analysis: clinical utility and applicability of published studies to guide interpretation of today’s laboratory testing in serous fluids. Critical reviews in clinical laboratory sciences, 50(4-5), 107–124. https://doi.org/10.3109/10408363.2013.844679
- Gulyas M, Kaposi AD, Elek G, Szollar LG, Hjerpe A (2001): Value of carcinoembryonic antigen (CEA) and cholesterol assays of ascitic fluid in cases of inconclusive cytology. J Clin Pathol.;54(11):831-5. doi: 10.1136/jcp.54.11.831
- Warnick, G. R., & Remaley, A. T. (2001). Measurement of cholesterol in plasma and other body fluids. Current atherosclerosis reports, 3(5), 404–411. https://doi.org/10.1007/s11883-001-0079-7
- Hooper C, Lee YC, Maskell N (2010): BTS Pleural Guideline Group. Investigation of a unilateral pleural effusion in adults: British Thoracic Society Pleural Disease Guideline 2010. Thorax.;65 Suppl 2:ii4-17. doi: 10.1136/thx.2010.136978
- Owen, W. E., Thatcher, M. L., Crabtree, K. J., Greer, R. W., Strathmann, F. G., Straseski, J. A., & Genzen, J. R. (2015). Body fluid matrix evaluation on a Roche cobas 8000 system. Clinical biochemistry, 48(13-14), 911–914. https://doi.org/10.1016/j.clinbiochem.2015.05.012
- Staats BA, Ellefson RD, Budahn LL, et al (1980): The lipoprotein profile of chylous and nonchylous pleural effusions. Mayo Clin Proc.55(11):700-704
- Block DR, Algeciras-Schimnich A (2013): Body fluid analysis: clinical utility and applicability of published studies to guide interpretation of today’s laboratory testing in serous fluids. Crit Rev Clin Lab Sci.;50:107-124. doi: 10.3109/10408363.2013.844679
- Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. [on-line]: https://www.mayocliniclabs.com [Accesat la data de 29.06.2021]