Gadolinium in ser

Informații generale – Gadolinium in ser

Gadoliniul face parte din seria lantanidelor din tabelul periodic al elementelor și este considerat un element neesențial. Datorită proprietăților sale paramagnetice, gadoliniul chelat este utilizat în mod obișnuit ca mediu de contrast (agenți de contrast pe bază de gadoliniu: GBCA) pentru imagistica prin rezonanță magnetică și scanarea tomografiei computerizate^1-3.

Gadoliniul este eliminat în principal prin rinichi, astfel încât expunerea poate fi prelungită la pacienții cu insuficiență renală. Pacienții cu funcție renală redusă și unii pacienți cu funcție renală normală pot prezenta un timp de înjumătățire plasmatică prelungit^4,5.

Până în prezent, singurul efect advers asupra sănătății cunoscut, legat de retenția gadoliniului, este o afecțiune rară, numită fibroză sistemică nefrogenă⁶. Fibroza sistemică nefrogenă este o afecțiune relativ neobișnuită, în care plăcile fibroase se dezvoltă în derm și adesea în țesuturile conjunctive mai profunde. Cazurile raportate au apărut aproape exclusiv la pacienții cu boală renală severă și aproape toate au fost asociate cu utilizarea anterioară a GBCA⁷.

Fibroza sistemică nefrogenă este o boală dureroasă a pielii, caracterizată prin îngroșarea acesteia, ce poate implica articulațiile și poate determina o limitare semnificativă a mișcării, în decurs de câteva săptămâni până la luni de zile. În ultimul deceniu, modificările ghidurilor de practică clinică au eliminat aproape complet incidența fibrozei sistemice nefrogene^8,9.

 Recomandări pentru determinarea gadolinium în ser

• Evaluarea expunerii la substanțe de contrast pe bază de gadoliniu în probele de ser

 Pregătire pacient

Dacă a fost administrat un mediu de contrast care conține gadoliniu sau iod, nu trebuie colectată proba de sânge timp de 96 de ore⁹.

Specimen recoltat – sânge venos⁹

Recipient de recoltare – vacutainer special fără aditivi (metal free B-D)⁹

Prelucrare necesară după recoltare

Se lasă specimenul să se coaguleze timp de 30 de minute, apoi se centrifughează pentru a separa serul de fracțiunea celulară⁹.

Volum probă – 2 mL

Stabilitate probă – timp de 14 zile la temperaturi de 2-8^oC⁹

Metodă – Spectrometrie plasmatică de masă cuplată inductiv (ICP-MS)⁹

Valori de referință: < 0,2 µg/l

Valori al gadoliniului crescut nu a fost observat la probele serice prelevate la mai mult de 96 de ore după administrarea de substanțe de contrast care conțin gadolinium. Prin urmare,valori crescute ale gadoliniului  nu sunt tipice pentru majoritatea pacienților cu funcție renală normală și poate indica eliminarea prelungită a gadolinului și expunerea la surse antropice⁹.

Limite și interferențe

Concentrațiile mari de gadoliniu și iod interferă cu majoritatea testelor sanguine de identificare a  metalelor⁹.

Bibliografie

1. Damme, N. M., Fernandez, D. P., Wang, L. M., Wu, Q., Kirk, R. A., Towner, R. A., McNally, J. S., Hoffman, J. M., & Morton, K. A. (2020). Analysis of retention of gadolinium by brain, bone, and blood following linear gadolinium-based contrast agent administration in rats with experimental sepsis. Magnetic resonance in medicine, 83(6), 1930–1939. https://doi.org/10.1002/mrm.28060
2. Fretellier, N., Salhi, M., Schroeder, J., Siegmund, H., Chevalier, T., Bruneval, P., Jestin-Mayer, G., Delaloge, F., Factor, C., Mayer, J. F., Fabicki, J. M., Robic, C., Bonnemain, B., Idée, J. M., & Corot, C. (2015). Distribution profile of gadolinium in gadolinium chelate-treated renally-impaired rats: role of pharmaceutical formulation. European journal of pharmaceutical sciences : official journal of the European Federation for Pharmaceutical Sciences, 72, 46–56. https://doi.org/10.1016/j.ejps.2015.02.016
3. Di Gregorio, E., Furlan, C., Atlante, S., Stefania, R., Gianolio, E., & Aime, S. (2020). Gadolinium Retention in Erythrocytes and Leukocytes From Human and Murine Blood Upon Treatment With Gadolinium-Based Contrast Agents for Magnetic Resonance Imaging. Investigative radiology, 55(1), 30–37. https://doi.org/10.1097/RLI.0000000000000608
4. Liu, C. Y., Lai, S., & Lima, J. (2019). MRI gadolinium dosing on basis of blood volume. Magnetic resonance in medicine, 81(2), 1157–1164. https://doi.org/10.1002/mrm.27454
5. Layne, K. A., Wood, D. M., Dixon-Zegeye, M., Archer, J., Raja, K., & Dargan, P. I. (2020). Establishing Reference Intervals for Gadolinium Concentrations in Blood, Plasma, and Urine in Individuals Not Previously Exposed to Gadolinium-Based Contrast Agents. Investigative radiology, 55(7), 405–411. https://doi.org/10.1097/RLI.0000000000000657
6. Acar, T., Kaya, E., Yoruk, M. D., Duzenli, N., Senturk, R. S., Can, C., Ozturk, L., Tomruk, C., Uyanikgil, Y., & Rybicki, F. J. (2019). Changes in tissue gadolinium biodistribution measured in an animal model exposed to four chelating agents. Japanese journal of radiology, 37(6), 458–465. https://doi.org/10.1007/s11604-019-00835-1
7. Fingerhut, S., Sperling, M., Holling, M., Niederstadt, T., Allkemper, T., Radbruch, A., Heindel, W., Paulus, W., Jeibmann, A., & Karst, U. (2018). Gadolinium-based contrast agents induce gadolinium deposits in cerebral vessel walls, while the neuropil is not affected: an autopsy study. Acta neuropathologica, 136(1), 127–138. https://doi.org/10.1007/s00401-018-1857-4
8. Turyanskaya, A., Rauwolf, M., Pichler, V., Simon, R., Burghammer, M., Fox, O., Sawhney, K., Hofstaetter, J. G., Roschger, A., Roschger, P., Wobrauschek, P., & Streli, C. (2020). Detection and imaging of gadolinium accumulation in human bone tissue by micro- and submicro-XRF. Scientific reports, 10(1), 6301. https://doi.org/10.1038/s41598-020-63325-9
9. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. [on-line]: https://www.mayocliniclabs.com [Accesat la data de 17.07.2021]