Gadolinium in urina

Informații generale – Gadolinium in urina

Gadoliniu face parte din seria lantanidelor din tabelul periodic al elementelor și este considerat un element neesențial. Datorită proprietăților sale paramagnetice, gadoliniul chelat este utilizat în mod obișnuit ca mediu de contrast (agenți de contrast pe bază de gadolinium: GBCA) în imagistica obținută prin rezonanță magnetică și prin scanare, din tomografia computerizată^1-3.

Gadoliniul este eliminat în principal prin rinichi, astfel încât expunerea poate fi prelungită la pacienții cu insuficiență renală. Pacienții cu funcție renală redusă și unii pacienți cu funcție renală normală pot prezenta un timp de înjumătățire plasmatică prelungit^4,5.

Până în prezent, singurul efect advers asupra sănătății cunoscut legat de retenția gadoliniului este o afecțiune rară numită fibroză sistemică nefrogenă⁶. Fibroza sistemică nefrogenă este o afecțiune relativ neobișnuită în care plăcile fibroase se dezvoltă în derm și adesea în țesuturile conjunctive mai profunde. Cazurile raportate au apărut aproape exclusiv la pacienții cu boală renală severă și aproape toate au fost asociate cu utilizarea anterioară a GBCA⁷.

Fibroza sistemică nefrogenă este o boală dureroasă a pielii caracterizată prin îngroșarea pielii, care poate implica articulațiile și poate determina o limitare semnificativă a mișcării în câteva săptămâni până la luni. În ultimul deceniu, modificările ghidurilor de practică clinică au eliminat aproape complet incidența fibrozei sistemice nefrogene^8,9.

Recomandări pentru determinarea gadolinium în urină⁹

• Evaluarea expunerii cronice și monitorizarea eficacității dializei într-o colectare de urină de 24 de ore

Specimen recoltat – urina din 24 de ore depozitată la 2-8^oC⁹

Recipient de recoltare – recipient de plastic cu volum de 10 mL⁹

Volum probă – se alicotează din urina de 24 de ore 3 mL ⁹

Stabilitate probă – timp de 28 de zile la 2-8^oC⁹

Metodă – Spectrometrie plasmatică de masă cuplată inductiv (ICP-MS)⁹

Valori de referință : < 0,34 µg/l

Limite și interferențe

Concentrația de gadoliniu în urină va fi crescută dacă proba este colectat la mai puțin de 96 de ore după administrarea substanțelor de contrast pe bază de gadoliniu (GBCA). Această creștere se datorează gadoliniului rezidual, prezent în mediul de contrast. O valoare a gadoliniului crescută într-un specimen colectat la mai mult de 96 de ore după perfuzia cu substanță de contrast, nu transează definitiv riscul de apariție a fibrozei sistemice nefrogenă sau de toxicitate la gadolinium⁹.

Gadoliniul poate fi prezent și în efluentul stațiilor de epurare a apei metropolitane și în râuri. Tratarea apelor reziduale nu va îndepărta însă gadolinium-ul prezent în acestea. Sursele antropogene de gadoliniu ar putea contribui la concentrații scăzute de gadoliniu, excretate în urină⁹.

Bibliografie

1. Damme, N. M., Fernandez, D. P., Wang, L. M., Wu, Q., Kirk, R. A., Towner, R. A., McNally, J. S., Hoffman, J. M., & Morton, K. A. (2020). Analysis of retention of gadolinium by brain, bone, and blood following linear gadolinium-based contrast agent administration in rats with experimental sepsis. Magnetic resonance in medicine, 83(6), 1930–1939. https://doi.org/10.1002/mrm.28060
2. Fretellier, N., Salhi, M., Schroeder, J., Siegmund, H., Chevalier, T., Bruneval, P., Jestin-Mayer, G., Delaloge, F., Factor, C., Mayer, J. F., Fabicki, J. M., Robic, C., Bonnemain, B., Idée, J. M., & Corot, C. (2015). Distribution profile of gadolinium in gadolinium chelate-treated renally-impaired rats: role of pharmaceutical formulation. European journal of pharmaceutical sciences : official journal of the European Federation for Pharmaceutical Sciences, 72, 46–56. https://doi.org/10.1016/j.ejps.2015.02.016
3. Di Gregorio, E., Furlan, C., Atlante, S., Stefania, R., Gianolio, E., & Aime, S. (2020). Gadolinium Retention in Erythrocytes and Leukocytes From Human and Murine Blood Upon Treatment With Gadolinium-Based Contrast Agents for Magnetic Resonance Imaging. Investigative radiology, 55(1), 30–37. https://doi.org/10.1097/RLI.0000000000000608
4. Liu, C. Y., Lai, S., & Lima, J. (2019). MRI gadolinium dosing on basis of blood volume. Magnetic resonance in medicine, 81(2), 1157–1164. https://doi.org/10.1002/mrm.27454
5. Layne, K. A., Wood, D. M., Dixon-Zegeye, M., Archer, J., Raja, K., & Dargan, P. I. (2020). Establishing Reference Intervals for Gadolinium Concentrations in Blood, Plasma, and Urine in Individuals Not Previously Exposed to Gadolinium-Based Contrast Agents. Investigative radiology, 55(7), 405–411. https://doi.org/10.1097/RLI.0000000000000657
6. Acar, T., Kaya, E., Yoruk, M. D., Duzenli, N., Senturk, R. S., Can, C., Ozturk, L., Tomruk, C., Uyanikgil, Y., & Rybicki, F. J. (2019). Changes in tissue gadolinium biodistribution measured in an animal model exposed to four chelating agents. Japanese journal of radiology, 37(6), 458–465. https://doi.org/10.1007/s11604-019-00835-1
7. Fingerhut, S., Sperling, M., Holling, M., Niederstadt, T., Allkemper, T., Radbruch, A., Heindel, W., Paulus, W., Jeibmann, A., & Karst, U. (2018). Gadolinium-based contrast agents induce gadolinium deposits in cerebral vessel walls, while the neuropil is not affected: an autopsy study. Acta neuropathologica, 136(1), 127–138. https://doi.org/10.1007/s00401-018-1857-4
8. Turyanskaya, A., Rauwolf, M., Pichler, V., Simon, R., Burghammer, M., Fox, O., Sawhney, K., Hofstaetter, J. G., Roschger, A., Roschger, P., Wobrauschek, P., & Streli, C. (2020). Detection and imaging of gadolinium accumulation in human bone tissue by micro- and submicro-XRF. Scientific reports, 10(1), 6301. https://doi.org/10.1038/s41598-020-63325-9
9. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. [on-line]: https://www.mayocliniclabs.com [Accesat la data de 17.07.2021]