Copiii și tulburările legate de constipație

Cuprins:

• Ce este constipația?
• Incidența cazurilor de constipație cronică
• Constipația – etiologie
• Conduita terapeutică (constipație tratament)

Există totuși un consens, care definește constipația ca fiind o perioadă de 8 săptămâni cu cel puțin 2 dintre următoarele simptome: frecvența actului defecației fiind < 3 ori pe săptămână, frecvența senzației de necesitate imperioasă a defecației mai mare de o dată pe săptămână, evacuarea unor scaune voluminoase, care înfundă toaleta, masa fecală – abdominală sau rectală – palpabilă, comportamentul de reținere a scaunului sau defecarea dureroasă.

Constipația la copii a raportat rate de prevalență între 1% și 30%. Este principala cauză a 3-5% dintre vizitele în ambulatoriile pediatrice și, totodată reprezintă până la 35% din totalitatea vizitelor la secția de gastroenterologie pediatrică.

Incidența cazurilor de constipație cronică

În articolele de specialitate se descriu procente crescute (34-37%) de copii cu constipatie cronica, în special la grupa de vârstă preșcolară, în timp ce în SUA, consultațiile de gastroenterologie infantilă sunt adresate unui procent de 11% dintre cazurile cu constipatie, fiind depășite ca incidență doar de refluxul gastro-esofagian.

Patogenie

Alimentele ingerate ajung în cec după 3-4 ore și necesită un număr dublu de ore pentru a ajunge în rect. Colonul dispune de două tipuri de mișcări:

• mișcări segmentare, tonice, cu rol în amestecarea conținutului bolului fecal;
• mișcări de contracție, foarte intense, puternice, care propulsează conținutul intestinal spre rect.

Motilitatea colonului crește brusc în timpul ingestiei de alimente, proces numit reflex gastrocolic. Distensia peretelui rectal de către bolul fecal conduce la contracția reflexă a rectului, cu relaxarea sfincterului anal intern și împingerea bolului fecal în canalul anal. Zona de tranziție între derm și anus percepe prezența bolului fecal și urmează defecația sau, din contră, amânarea ei, prin contracția voluntară a sfincterului anal extern și a mușchilor pubo-rectali.

Manipularea voluntară și conștientă a celor 3 grupe de mușchi se educă și controlul voluntar al eliminării scaunului se instalează la vărste cuprinse între 1-2 ani, dacă măsurile educaționale au fost implementate.

Constipația – etiologie

Prima cauză de constipatie la copil, pare a fi decizia acestuia de a amâna actul defecației, după o experiență negativă, care a avut ca efect evacuarea unui scaun foarte dur, ce i-a provocat senzație de disconfort, eventual durere, sau chiar mici rupturi la nivelul mucoasei anale. Frecvent, acești copii au motilitatea colonică normală, iar constipația este funcțională. S-a dovedit că aproximativ 6% dintre copiii cu intoleranță la proteinele din laptele de vacă suferă de constipație, astfel că, pentru aceștia, excluderea laptelui de vacă din alimentație a condus la normalizarea tranzitului colonic.

O altă posibilă cauză a constipației funcționale, o reprezintă tulburarea primară de motilitate a colonului prin încetinirea contracțiilor intestinului gros, fenomen care ar putea răspunde favorabil la acțiunea terapiilor prochinetice.

Atunci când medicația de primă intenție nu furnizează rezultatele preconizate, se recomandă examene de laborator suplimentare: irigografia, timpul de tranzit gastrointestinal, manometria anorectală, teste alergice la proteinele laptelui de vacă, etc.

O altă categorie de copii cu constipație funcțională este reprezentată de cei cu forme grave de paralizie cerebrală și retard mental sever, care primesc de obicei doze mari de medicamente anticonvulsivante și sedative cu efecte secundare de clasă pe motilitatea digestivă. Totodată, acești copii prezintă și tulburări de deglutiție, motiv pentru care sunt hrăniți doar cu alimente semisolide, sărace în fibre, absența acestora fiind considerată cauza principală a acestei afecțiuni.

Fibrele accelerează tranzitul colonic și reduc absorbția lichidelor la acest nivel, în același timp, fermentarea acestora eliberând gaze, care ajută la propulsarea conținutului colonului. Se cunoaște faptul  că legumele și fructele sunt alimentele cele mai bogate în fibre vegetale.

Conduita terapeutică (constipație tratament)

Constipația funcționala este o situație clinică benignă, tranzitorie de cele mai multe ori, dar dificil de tratat.

Educarea sfincterului anal și programarea zilnică a unui interval de timp special pentru utilizarea oliței trebuie să nu lipsească în această perioadă.

Prima măsură terapeutică la care se recurge de obicei este aceea de a îmbogăți regimul alimentar cu fibre vegetale, piureuri de fructe și legume proaspete.

A doua masură terapeutică este reprezentată de laxativele ușoare, cu precizarea că acestea nu sunt autorizate oficial sub vârsta de 2 ani.

Frica de defecare dureroasă aparută în cazurile de constipație funcțională, poate fi învinsă prin metode de înmuiere a scaunelor și evitarea, pe cât posibil, a manipulării regiunii anale. Totuși, există cazuri cu indicație a medicației de a doua intenție, pentru acțiunea prokinetică și rol pozitiv asupra propulsiei bolului fecal spre colon. Efectele terapeutice în această afecțiune pot să apară după 5-8 săptămâni, iar dacă rezultatele nu sunt cele scontate, se poate recurge la doze mai mari.

Pentru cazurile în care se suspectează intoleranța la proteinele laptelui de vacă, se raportează rezultate spectaculoase, dacă se folosesc produse de lapte din soia, preparate hipoalergenice sau formule elementale, care conțin hidrolizate de proteine.

Referințe:

1. https://en.wikipedia.org/wiki/Constipation_in_children
2. https://www.mayocliniclabs.com/search.php?q=constipation
3. https://en.wikipedia.org/wiki/Constipation
4. Tratat de Pediatrie, Prof. Univ. Dr. Eugen Pascal Ciofu, editia II, Editura Medicala, Bucuresti
5. https://emedicine.medscape.com/article/928185