Probă de digestie

Informatii generale – Proba de digestie

Examenul microscopic al materiilor fecale aduce informatii asupra digestiei la care sunt supuse alimentele, in cursul trecerii lor prin tubul digestiv. Masura in care alimentele au fost supuse actiunii diferitilor fermenti digestivi se apreciaza prin examinarea fibrelor musculare, grasimilor (grasimi neutre – trigliceride, acizi grasi liberi, saruri de acizi grasi – sapunuri si colesterol), amidonului si celulozei (test semicantitativ). La o persoana cu digestie normala, chiar dupa regimul de proba de 3 zile, aceste elemente sunt destul de rare. Prezenta lor in cantitate crescuta pledeaza pentru tulburari de digestie, de absorbtie sau de tranzit intestinal^4;5.

Recomandari pentru proba de digestie – investigarea  tulburarilor de digestie, absorbtie si tranzit intestinal: sindrom de malabsorbtie, disfunctii pancreatice exocrine, disfunctii biliare, fistula gastrocolica, fibroza chistica².

Pregatire pacient – timp de 1 saptamana inainte de recoltare pacientului nu i se administreaza  bariu, uleiuri minerale, bismut, Metamucil, compusi de magneziu, laxative si nu foloseste supozitoare, creme, lubrifianti. Timp de 72 ore inainte de recoltare tine un regim cu 50-60 g unt (50-150g grasimi/zi), 100-200g carne rosie, 500g lapte, 200-300g cartofi, 100g paine^1;2;3;5 si abstinenta de la alcool². Copiii nu pot ingera aceste cantitati de alimente; se recomanda un regim constant 72 ore inainte de recoltare, care sa includa cantitati suficiente de grasimi si carne rosie.

Specimen recoltat – materii fecale proaspete, recoltate in orice moment al zilei. Se transporta la laborator imediat dupa recoltare.

Cauze de respingere a probei – nerespectarea regimului indicat inaintea recoltarii; materii fecale  obtinute dupa administrare de uleiuri minerale, bariu, bismut, compusi de magneziu (uleiurile minerale produc aparitia de globule asemanatoare cu grasimile neutre); materii fecale contaminate cu urina; recipient de recolta murdar pe exterior; recipient prea plin^1;2;3.

Recipient de recoltare – recipient de plastic de unica folosinta pentru materii fecale³.

Cantitate recoltata – proba recoltata din 3 locuri diferite ale bolului fecal (1-3g)².

Prelucrare necesara dupa recoltare – proba se lucreaza la primirea in laborator; daca acest lucru nu este posibil, proba se refrigereaza².

Stabilitate proba – proba poate fi pastrata la 2-8°C pana la prelucrare².

Metoda – examinare microscopica a 4 preparate lama-lamela efectuate cu ser fiziologic (pentru fibrele musculare), Lugol (pentru amidon), coloratie Sudan III (pentru grasimi) si acid acetic glacial (pentru acizii grasi)^1;2;3;4;5.

Valori de referinta^1;2;3

– fibre musculare nedigerate: absente;

– fibre musculare digerate: rare (<10 fibre/hpf^*);

– grasimi neutre (trigliceride): <50 globule/hpf;

– acizi grasi liberi, sapunuri: <100 globule/hpf;

– amidon, celuloza: rare (5-10 granule/10-15 hpf).

^* hpf = camp microscopic de putere mare (40x)

Interpretarea rezultatelor

• Prezenta fibrelor musculare partial digerate sau nedigerate pledeaza pentru o tulburare de digestie: obstructie biliara, disfunctie pancreatica exocrina (fibroza chistica), fistula gastrocolica^1;2, hiposecretie gastrica de acid clorhidric (tesutul muscular nu poate fi digerat in intestin daca acidul clorhidric nu disociaza si digera tesutul conjuctiv) sau tranzit gastro-intestinal accelerat.

• Cresterea acizilor grasi in scaun (in special acizi grasi si sapunuri) se asociaza cu sindromul de malabsorbtie cauzat de: boala celiaca, sprue, boala Whipple, enterita regionala, boala Crohn, fibroza chistica, atrofia de malnutritie. De asemenea, cresterea grasimilor in scaun (in special grasimi neutre) se asociaza cu maldigestie cauzata de obstructia biliara, bolile pancreatice in care exista un deficit de lipaza (fibroza chistica, pancreatita cronica, neoplazie, calcul obstructiv), sindromul de intestin scurt dupa rezectie chirurgicala, by-pass sau in anomalii congenitale^1;2.

Exista o corelatie intre prezenta fibrelor musculare si a grasimilor in scaun¹.

• Prezenta unei cantitati mari de amidon in scaun semnifica insuficienta pancreatica, dar si tranzit intestinal accelerat. Prezenta unei cantitati mari de celuloza este consecinta, de cele mai multe ori, a unui tranzit intestinal accelerat^3;4.

Limite si interferente

Pentru fibre musculare: bismut, uleiuri minerale, compusi de magneziu¹.

Pentru grasimi neutre si acizi grasi liberi:

-Cresteri: laxative, in special uleiuri minerale, supozitoare, lubrifianti, ingestia de maioneze dietetice, dressing-uri pentru salate, dieta bogata in fibre (>100g/zi)^1;2.

-Scaderi: Metamucil, bariu².

-Alti factori care pot influenta testul: alcool, clorura de potasiu, carbonat de calciu, Neomicina, Kanamicina si alte antibiotice cu spectru larg, bismut^1;2.

Pentru zaharuri:

-Cresteri: la nou nascut.

-Scaderi: fermentatie bacteriana (daca specimenul nu este analizat imediat la primirea in laborator si nu se refrigereaza)³.

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Stool Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott, Williams & Wilkins, USA, 7 Ed., 2004, 282-284.

2. Laboratory Corporation of America. Fecal Fat and Muscle Fibers, Qualitative. Directory of Services and Interpretive Guide. www.labcorp.com.2010.

3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

4. Mitrica – Kondi N. Explorarea tubului digestiv. In Laborator clinic – Biochimie. Bucuresti. Ed. Medicala, 1981, 170-172.

5. Ministerul Sanatatii. Academia de Stiinte Medicale. Metode de laborator de uz curent. Vol. II. Bucuresti. Ed. Medicala, 1977, 401-404.