Informații generale și recomandări
Amiodarona este un agent antiaritmic din clasa a III-a, aprobat pentru tratamentul tahiaritmiilor ventriculare amenințătoare de viață1;2.
Medicamentul determină blocarea canalelor de potasiu din mușchiul cardiac, având ca efecte principale prelungirea repolarizării și încetinirea vitezei depolarizării sistolice. Deși se pare că prelungirea potentialului de acțiune se datorează micsorării efluxului de K+ prin blocarea canalelor specifice, amiodarona prezintă și alte mecanisme de acțiune: blochează semnificativ canalele inactivate de sodiu, exercită efecte slabe de blocare adrenergică precum și acțiune de blocare a canalelor de calciu3.
În SUA, Food and Drug Administration (FDA) a aprobat utilizarea amiodaronei în tahiaritmii supraventriculare și ventriculare refractare, însă unele studii arată că amiodarona poate fi utilă și în alte situații clinice (fibrilația atrială)1;2;3.
Antiaritmicul se poate administra oral sau intravenos. Timpul de înjumătățire este foarte lung, de câteva săptămâni (aproximativ 53 de zile). Metabolizarea este hepatică (elimarea renală este aproape neglijabilă) sub acțiunea enzimei CYP3A4 rezultând metabolițul activ N- desetilamiodarona (DEA), cu farmacocinetică și concentrații serice comparabile cu cele ale amiodaronei1.
Utilizarea medicamentului este limitată din cauza multiplelor efecte secundare. Cel mai frecvent întâlnite sunt disfuncțiile tiroidiene, apărute din cauza asemănării structurale cu hormonii tiroidieni; fibroza pulmonară și hepatotoxicitatea3. Pot apărea și: tulburări neurologice, gastointestinale, fotosensibilitate, slăbiciune musculară, tulburări de vedere. Asocierea amiodaronei cu alte medicamente trebuie facută cu atenție, întrucât interferențele medicamentoase pot avea efecte nedorite1;3. FDA a emis câteva comunicate legate de efectele interacțiunii amiodaronei cu unele medicamente (ledipasvir/sofosbuvir, simvastatin)4;5.
Din cauza toxicității potențiale trebuie să fie monitorizat nivelul seric al acestui medicament2.
Dozarea amiodaronei în ser este necesară pentru:
- monitorizarea terapiei, în special când există și o altă medicație asociată cu care poate interacționa;
- evaluarea toxicității medicamentului;
- aprecierea compliantei pacientului3;6.
Pregătire pacient
Momentul ales pentru recoltare raportat față de ora administrării medicamentului, aparține medicului trimițător, în funcție de scopul urmărit. În majoritatea cazurilor, recoltarea se face imediat înaintea administrării următoarei doze (pre-doză) în perioada de „steady state” (stare de echilibru) în care rata de medicament ce pătrunde în organism este egală cu cea eliminată1;2;6;7.
Specimen recoltat – sânge venos7.
Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant; nu se vor folosi vacutainere cu gel separator deoarece gelul poate absorbi medicamentul7.
Cantitate recoltată – cât permite vacuumul7.
Prelucrare necesară după recoltare – după formarea cheagului se separă serul prin centrifugare7.
Stabilitate probă – serul este stabil 7 zile la 2-8°C7.
Metodă – cromatografie de lichide de înaltă performanță (HPLC)7.
Valori de referință
Amiodarona – interval terapeutic: 0.5 -2.5 mg/L.
Desetilamiodarona – nu au fost stabilite intervale de referință; activitatea și concentrațiile serice sunt similare cu cele ale amiodaronei.
Amiodarona + Desetilamiodarona: 1-5 mg/L7.
Interpretarea rezultatelor
Efectele clinice așteptate apar la concentrații ale amiodaronei în ser > 0.5 mg/L.
Riscul de apariție a efectelor toxice este asociat cu valori > 2.5 mg/ L.
Deși au fost stabilite concentrații terapeutice și toxice numai pentru amiodaronă, trebuie avut în vedere că desetilamiodarona este prezentă în concentrații similare. Absorbția amiodaronei este lentă și variabilă. În cursul tratamentului pe termen lung, metabolitul activ desetilamiodarona se acumulează în plasmă și miocard, concentrațiile sale putând fi mai mari decât cele ale amiodaronei2.
Bibliografie
- Mayo Clinic/Mayo Medical Laboratories Test Catalogs and Guides. Amiodarone Serum. www.mayomedicallaboratories.com 2016. Ref Type: Internet Communication.
- Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Amiodarone. www.labcorp.com. Ref Type: Internet Communication.
- Matthew R. Pincus, Naif Z. Abraham. Toxicology and Therapeutic Drug Monitoring. In Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods, Saunders-Elsevier, 21st Edition, 2007, 308-320;311.
- FDA Drug Safety Communication (2015): FDA warns of serious slowing of the heart rate when antiarrhythmic drug amiodarone is used with hepatitis C treatments containing sofosbuvir (Harvoni) or Sovaldi in combination with another Direct Acting Antiviral drug. http://www.fda.gov/Drugs/DrugSafety/ucm439484.htm.
- FDA Drug Safety Communication (2011): Revised dose limitation for Zocor (simvastatin) when taken with Amiodarone. http://www.fda.gov/Drugs/DrugSafety/ucm283137.htm.s
- Quest Diagnostics. Therapeutic Drug Monitoring. Drug Half-Life, Steady State, and Recommended Sample Collection Time. www.questdiagnostics.com. Ref Type: Internet Communication.
- Laborator Synevo. Referințe specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2016. Ref Type: Catalog.
