Informaţii generale Anticorpi anti-centromer
Anticorpii anti-centromer sunt îndreptaţi în principal împotriva a 3 proteine localizate în zona centromerică a cromozomilor: CENP-A, CENP-B şi CENP-C.
Anticorpii anti-centromer constituie un marker serologic pentru sindromul CREST, o formă limitată de sclerodermie (prevalenţa 70-90%). Clinic, sindromul CREST se caracterizează prin: calcificări cutanate, sindrom Raynaud, tulburări de motilitate a esofagului, sclerodactilie, telangiectazii.
Anticorpii anti-Scl-70 sunt foarte rar depistaţi la aceşti pacienţi. Spre deosebire de pacienţii cu scleroză sistemică şi anti-Scl-70 pozitivi, pacienţii având anticorpi anti-centromer au în general o evoluţie benignă a bolii şi un prognostic relativ favorabil. Cu toate acestea, s-a constat că detectarea anticorpilor anti-centromer împreună cu anticorpii anti-histone reprezintă un factor de risc pentru afectare vasculară şi pulmonară severă.
Acest tip de autoanticorpi mai poate apărea în sindromul Raynaud şi în ciroza biliară primitivă.
Detectarea anticorpilor anti- centromer la pacienţii cu sindrom Raynaud are o valoare predictivă pozitivă mare pentru apariţia altor simptome asociate sclerodermiei.
În 10-20% din cazuri, aceşti anticorpi pot apărea în ciroza biliară primitivă, în special la persoanele care prezintă concomitent şi simptome asociate sclerodermiei3.
Recomandări pentru determinarea anticorpilor anti-centromer
- suspiciune de scleroză sistemică sau sindrom CREST
- estimarea prognosticului în scleroza sistemică sau în prezenţa simptomelor precoce de sclerodermie (ex. fenomene de tip Raynaud)2;3
Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)1.
Specimen recoltat – sânge venos1
Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator1.
Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare1.
Volum probă – minim 0.5 mL ser1.
Cauze de respingere a probei – ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian1.
Stabilitate probă – serul separat este stabil 7 zile la 4°C; timp mai îndelungat la -20°C3.
Metodă – imunoenzimatică cu detecţie prin fluorescenţă (FEIA)1
Reactivul folosit este proteina umană recombinată CENP-B1.
Valori de referinţă
<7 U/mL : negativ
7-10 U/mL : echivoc
>10 U/mL : pozitiv1
Limite şi interferenţe
Anticorpii anti-centromer nu sunt specifici pentru sindromul CREST. Dintre pacienţii care prezintă acest tip de autoanticorpi, numai o parte întrunesc criteriile specifice de diagnostic. Totuşi, majoritatea pacienţilor asociază manifestări de sindrom Raynaud1.
Bibliografie
1. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog
2. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Anti-Centromere B Antibodies. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication
3. Rudolf Mierau, Ekkehard Genth.Autoantibodies in Systemic Rheumatic Diseases. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. Lothar Thomas. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany,1 ed. 1998, 827.
