Antigen Campylobacter în materii fecale

Informații generale: Antigen Campylobacter în materii fecale

Campylobacter este o specie bacteriană care reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale bolilor diareice la nivel mondial. Această infecție este asociată cu consumul de carne de păsăre insuficient gătite, lapte crud și apă contaminată. Pacienții prezintă de obicei o boală diareică autolimitată care durează 5 până la 7 zile¹. Bacteriile Campylobacter sunt Gram-negative, mobile. Dimensiunea lor variază de la 0.5 – 5 microni în lungime și la 0.2 – 0.9 microni în lățime.

Deși există zeci de specii, 3 reprezintă principalele surse de infecție umană: Campylobacter jejuni, Campylobacter coli și Campylobacter lari. Campylobacter jejuni este specia cel mai frecvent identificată^1-3.Prevalența la nivel mondial a bolii evidențiază capacitatea Campylobacter de a supraviețui într-o gamă largă de medii.

Căile de transmitere la oameni includ consumul de alimente și apă contaminate, contactul cu animalele și contactul de la persoană la persoană. Este necesară o cantitate foarte mică de germen pentru a infecta o persoană sănătoasă. Există metode de prevenire a infecției, și anume igiena mâinilor, separarea cărnii crude de alte alimente, în timpul gătirii, prepararea termică completă a alimentelor și evitarea consumului de lactate crude și a apei nepotabile⁴. Persoanele infectate pot avea diaree, frecvent sanguinolentă, febră și dureri abdominale. În anumite cazuri pot să apară greață sau vărsături.

Simptomele apar la 2 – 5 zile de de la infectare și pot persista timp de o săptămână. Există numeroase complicații medicale asociate cu infecția cu Campylobacter, multe dintre acestea având un prognostic mai prost decât infecția acută în sine. Infecțiile cu Campylobacter pot cauza boli extraintestinale care implică sistemele neurologic, pulmonar, imunologic și cardiac⁵.

Recomandări pentru determinarea antigenului Campylobacter în materii fecale^1-7

• Ajutor în diagnosticul infecției cu Campylobacter, în concordanță cu tabloul clinic

Specimen recoltat – materii fecale⁷

Recipient de recoltare – coprocultor steril, fără mediu de transport²

Prelucrare necesară după recoltare – dacă proba nu se analizează imediat, se recomandă depozitarea acesteia la temperaturi cuprinse între 2-4^oC³.

Stabilitate probă – timp de 3 zile la temperaturi cuprinse între 2-4^oC³.

Metodă – imunoenzimatică²

Interpretare rezultat – pozitiv/negativ⁶

Limitări și interferențe

Recoltarea unei cantitati insuficiente de probă sau lipsa mixării corecte a probei cu reactivul utilizat, poate duce la un rezultat fals negativ al testului. Adăugarea unui exces de probă fecală poate cauza rezultate nevalide². Rezultatele negative nu exclud definitiv prezența speciilor de Campylobacter, la pacienții suspectați³.

Bibliografie

1. Fischer GH, Paterek E. Campylobacter. [Updated 2021 Aug 11]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537033/
2. Regnath, T., & Ignatius, R. (2014). Accurate detection of Campylobacter spp. antigens by immunochromatography and enzyme immunoassay in routine microbiological laboratory. European journal of microbiology & immunology, 4(3), 156–158. https://doi.org/10.1556/EUJMI-D-14-00018
3. Platts-Mills, J. A., Liu, J., Gratz, J., Mduma, E., Amour, C., Swai, N., Taniuchi, M., Begum, S., Peñataro Yori, P., Tilley, D. H., Lee, G., Shen, Z., Whary, M. T., Fox, J. G., McGrath, M., Kosek, M., Haque, R., & Houpt, E. R. (2014). Detection of Campylobacter in stool and determination of significance by culture, enzyme immunoassay, and PCR in developing countries. Journal of clinical microbiology, 52(4), 1074–1080. https://doi.org/10.1128/JCM.02935-13
4. Kirkpatrick, B. D., & Tribble, D. R. (2011). Update on human Campylobacter jejuni infections. Current opinion in gastroenterology, 27(1), 1–7. https://doi.org/10.1097/MOG.0b013e3283413763
5. Granato, P. A., Chen, L., Holiday, I., Rawling, R. A., Novak-Weekley, S. M., Quinlan, T., & Musser, K. A. (2010). Comparison of premier CAMPY enzyme immunoassay (EIA), ProSpecT Campylobacter EIA, and ImmunoCard STAT! CAMPY tests with culture for laboratory diagnosis of Campylobacter enteric infections. Journal of clinical microbiology, 48(11), 4022–4027. https://doi.org/10.1128/JCM.00486-10
6. Giltner, C. L., Saeki, S., Bobenchik, A. M., & Humphries, R. M. (2013). Rapid detection of Campylobacter antigen by enzyme immunoassay leads to increased positivity rates. Journal of clinical microbiology, 51(2), 618–620. https://doi.org/10.1128/JCM.02565-12
7. Fitzgerald, C., Patrick, M., Gonzalez, A., Akin, J., Polage, C. R., Wymore, K., Gillim-Ross, L., Xavier, K., Sadlowski, J., Monahan, J., Hurd, S., Dahlberg, S., Jerris, R., Watson, R., Santovenia, M., Mitchell, D., Harrison, C., Tobin-D’Angelo, M., DeMartino, M., Pentella, M., Nachamkin, I. (2016). Multicenter Evaluation of Clinical Diagnostic Methods for Detection and Isolation of Campylobacter spp. from Stool. Journal of clinical microbiology, 54(5), 1209–1215. https://doi.org/10.1128/JCM.01925-15