Informații generale
Criptococul este o ciupercă invazivă care produce criptococoza, o infecție asociată în mod obișnuit cu organismele imunocompromise. Cele două specii de Cryptococcus care sunt frecvent asociate cu infecțiile la om sunt Cryptococcus neoformans și Cryptococcus gatti. Cryptococcus neoformans este prezent sub două tipuri: var grubii și var neoformans, cu serotipurile A, D și o formă hibridă AD.
Serotipul A este responsabil pentru majoritatea cazurilor de criptococoză diseminată asociată cu SIDA, în America de Sud, în timp ce serotipul D predomină în unele zone ale Europei, în special în cea mediteraneană. Specia Cryptococcus gattii corespunde serotipurilor B și C. Speciile și varianții de Cryptococcus au aceleași caracteristici morfologice și de cultură, în mediile de cultură neselective1.
Suprimarea imună este mecanismul major implicat în declanșarea bolii criptococice; boli precum SIDA, diabetul, bolile hepatice cronice, bolile renale cronice dar și utilizarea prelungită a steroizilor și pacienții care suferă transplant de organe, sunt de obicei asociate cu dezvoltarea bolii criptococice2.
Creierul pacienților care prezintă simptome ale sistemului nervos central este evaluat imagistic pentru a exclude fenomenul de hipertensiune cerebrală, generată de abundența de lichid cefalorahidian. Analiza lichidului cefalorahidian, cultura si colorația și testele imunodiagnostice din lichidul cefalorahidian sunt testele de diagnostic primar, efectuate pentru a diagnostica meningita cauzată de Cryptococcus.
Analiza lichidului arată de obicei un număr scăzut de celule albe sanguine, glucoză scăzută și proteine crescute, dar poate fi normală în aproximativ 25-30% din cazuri. Cultura din lichidul infectat dezvăluie colonii de culoare crem în aproximativ 3-7 zile, iar o colorație specifică ajută la identificarea rapidă a microorganismului.
Detectarea antigenului criptococic prin teste imunoenzimatice. din ser și lichid cefalorahidian, oferă un diagnostic definitiv al infecției. Diferite tehnici, cum ar fi aglutinarea cu latex, testul ELISA pot fi folosite pentrua confirma diagnosticul de antigen criptococic3-5.
Recomandări pentru determinarea antigenului Cryptococcus neoformans în lichid cefalorahidian
- Detecția prezenței unui antigen specific Cryptococcus neoformans în lichid cefalorahidian
- Ajutor în diagnosticul infecției cu Cryptococcus neoformans în lichid cefalorahidian, în concordanță cu tabloul clinic
Specimen recoltat – lichid cefalorahidian prin puncție lombară
Recipient de recoltare – recipient steril
Volum probă – 1 mL
Cauze de respingere a probei
Stabilitate probă – timp de 7 zile la temperaturi cuprinse între 2-4oC (de preferat) sau timp mai îndelungat la temperaturi de -20oC4.
Metodă – latex aglutinare
Interpretare rezultate – pozitiv/negativ
Limitări și interferențe
O rată foarte scăzută de rezultate fals pozitive apare de obicei la pacienții cu infecții cu Trichosporon (până la 0.4%) și, mai rar, în cazurile de mucormicoză, penicilioză și histoplasmoză1.
Bibliografie
- Negroni R. (2012). Cryptococcosis. Clinics in dermatology, 30(6), 599–609. https://doi.org/10.1016/j.clindermatol.2012.01.005
- Maziarz, E. K., & Perfect, J. R. (2016). Cryptococcosis. Infectious disease clinics of North America, 30(1), 179–206. https://doi.org/10.1016/j.idc.2015.10.006
- Mada PK, Jamil RT, Alam MU. Cryptococcus. [Updated 2022 Jan 25]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK431060/
- Xu, Y., Xia, W., Ni, F. (2020). False-Negative Serum Cryptococcal Antigen Lateral Flow Immunoassay Result for a Patient with Disseminated Cryptococcal Disease. Infect Drug Resist.13, 2877-2881, https://doi.org/10.2147/IDR.S265784
- Hansen, J., Slechta, E. S., Gates-Hollingsworth, M. A., Neary, B., Barker, A. P., Bauman, S., Kozel, T. R., & Hanson, K. E. (2013). Large-scale evaluation of the immuno-mycologics lateral flow and enzyme-linked immunoassays for detection of cryptococcal antigen in serum and cerebrospinal fluid. Clinical and vaccine immunology : CVI, 20(1), 52–55. https://doi.org/10.1128/CVI.00536-12