Borrelia burgdorferi ADN din LCR

Analiza medicala Borrelia burgdorferi ADN din LCR se efectuează conform următoarelor specificații/ condiții:

• • Centrele de recoltare și laboratoarele din București și zonele limitrofe: recoltarea se efectuează de luni până joi, în timpul programului de recoltare;
  • Centrele de recoltare și laboratoarele din țară:  recoltarea se efectuează de luni până miercuri, în timpul programului de recoltare.

Informații generale – Borrelia burgdorferi ADN din LCR

Borrelioza Lyme, cunoscută și sub numele de boala Lyme, este o infecție cauzată de spirochetele complexului Borrelia burgdorferi sensu lato (de asemenea, mai recent, grupată sub un nou gen numit Borreliella)^1,2. Cea mai frecventă manifestare a boreliozei Lyme este erupția cutanată inelară, în expansiune, eritematoasă, numită eritem migrans, provocată de infecția localizată la locul de inoculare, după o perioadă de incubație de aproximativ 1 săptămână (interval, 3 până la 32 de zile) după o mușcătură de căpușă³.

Boala Lyme se prezintă sub 3 forme clinice⁴:

• Boală localizată timpurie – aparută după zile până la săptămâni de la o mușcătură de căpușă, de care mulți nu-și amintesc, din cauza dimensiunii mici a căpușei nimfale. Eritemul migrant apare inițial ca o mică papulă sau maculă roșie care se mărește pentru a forma o leziune inelară. Leziunea poate prezenta sau nu o un halou incolor central. Această prezentare se datorează răspândirii spre exterior a spirochetelor, prin țesuturile pielii. zonele cele mai afectate de această erupție cutanată includ coapsa, zona inghinală și zona axilară.
• Boala diseminată timpurie – După diseminarea hematogenă sau limfatică a bolii, pacienții pot prezenta leziuni inelare secundare însoțite de cefalee, rigiditate cervicală, febră, frisoane, artralgii, dureri musculare și stare profundă de rău. După câteva săptămâni până la luni, anomaliile neurologice se prezintă sub formă de meningită, encefalită subtilă, nevrite craniene, neuropatie, ataxie sau mielită. Rareori, complicațiile cardiace apar și se prezintă sub formă de blocuri atrioventriculare de diferite grade, miopericardită sau cardiomegalie.
• Boala târzie – apare la câteva luni după infectarea cu burgdorferi. În acest moment, pot aparea episoadele sporadice de artrită, care afectează articulațiile mari (ex genunchii) și acestea pot dura săptămâni până la luni, la nivelul unei singure articulații. Sechelele neurologice cronice pot apărea ca o altă manifestare a bolii, în stadiu avansat. O encefalopatie subtilă care afectează memoria, starea de spirit sau somnul, se va instala în luni sau ani de la debutul infecției⁵.

Metodele serologice utilizate în praxis pentru diagnosticul de laborator, în cazul neuroboreliozei Lyme sunt metode indirecte. Ele pot demonstra producția intratecală de anticorpi anti-Borrelia, un criteriu important pentru diagnosticul infecției⁶. Detectarea  de ADN Borrelia spp. din diferite probe clinice, inclusiv lichidul cefalorahidian (LCR), a fost testat atât la pacienți adulți, cât și la copii, dar sensibilitatea este scazută⁷.

Recomandări pentru determinarea Borrelia Burgdoferi ADN în lichid cefalo-rahidian

• Contribuie la validarea diagnosticului infecției cu Borrelia Burgdorferi, corelat cu tabloul clinic⁷

Specimen recoltat – lichid cefalo-rahidian⁸

Recipient de recoltare – recipient steril⁸

Volum probă – 1 mL⁸

Stabilitate probă – timp de 7 zile la temperaturi cuprinse între 2-4^oC⁸

Metodă – PCR⁸

Interpretare rezultate: pozitiv/negativ⁸

Bibliografie

1. Adeolu, M., & Gupta, R. S. (2014). A phylogenomic and molecular marker based proposal for the division of the genus Borrelia into two genera: the emended genus Borrelia containing only the members of the relapsing fever Borrelia, and the genus Borreliella gen. nov. containing the members of the Lyme disease Borrelia (Borrelia burgdorferi sensu lato complex). Antonie van Leeuwenhoek, 105(6), 1049–1072. https://doi.org/10.1007/s10482-014-0164-x
2. Branda, J. A., & Steere, A. C. (2021). Laboratory Diagnosis of Lyme Borreliosis. Clinical microbiology reviews, 34(2), e00018-19. https://doi.org/10.1128/CMR.00018-19
3. Sanchez, E., Vannier, E., Wormser, G. P., & Hu, L. T. (2016). Diagnosis, Treatment, and Prevention of Lyme Disease, Human Granulocytic Anaplasmosis, and Babesiosis: A Review. JAMA, 315(16), 1767–1777. https://doi.org/10.1001/jama.2016.2884
4. Tatum R, Pearson-Shaver AL. Borrelia Burgdorferi. [Updated 2021 Jul 19]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK532894/
5. Wormser, G. P., Dattwyler, R. J., Shapiro, E. D., Halperin, J. J., Steere, A. C., Klempner, M. S., Krause, P. J., Bakken, J. S., Strle, F., Stanek, G., Bockenstedt, L., Fish, D., Dumler, J. S., & Nadelman, R. B. (2006). The clinical assessment, treatment, and prevention of lyme disease, human granulocytic anaplasmosis, and babesiosis: clinical practice guidelines by the Infectious Diseases Society of America. Clinical infectious diseases : an official publication of the Infectious Diseases Society of America, 43(9), 1089–1134. https://doi.org/10.1086/508667
6. Avery, R. A., Frank, G., & Eppes, S. C. (2005). Diagnostic utility of Borrelia burgdorferi cerebrospinal fluid polymerase chain reaction in children with Lyme meningitis. The Pediatric infectious disease journal, 24(8), 705–708. https://doi.org/10.1097/01.inf.0000172903.14077.4c
7. Skogman, B. H., Wilhelmsson, P., Atallah, S., Petersson, A. C., Ornstein, K., & Lindgren, P. E. (2021). Lyme neuroborreliosis in Swedish children-PCR as a complementary diagnostic method for detection of Borrelia burgdorferi sensu lato in cerebrospinal fluid. European journal of clinical microbiology & infectious diseases : official publication of the European Society of Clinical Microbiology, 40(5), 1003–1012. https://doi.org/10.1007/s10096-020-04129-7
8. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. [on-line]: https://www.mayocliniclabs.com/test-catalog/overview/64969#Overview [Accesat la data 21.03.2022].