Informaţii generale – Cadmiu în sânge
Cadmiul este un metal alb-argintiu, prezent în cantităţi variabile în minereurile de zinc. Este utilizat în principal în procesul de electro-galvanizare şi în reactoarele atomo-nucleare1.
In forma sa organică, cadmiul este întâlnit în alimente, apă şi aer. Aportul normal de cadmiu prin dietă variază între 2 şi 200 μg/zi. Deşi formele organice solubile pot produce toxicitate, expunerea excesivă la cadmiul organic indică o poluare izolată a mediului4.
Efectele toxice acute ale cadmiului depind de calea de expunere. Inhalarea unor cantităţi mari de particule de cadmiu produce într-o primă fază febră, cefalee, greaţă, vărsături, iritaţie nazofaringiană, tuse, dispnee, urmată de instalarea unei pneumonite chimice şi, posibil, a unui edem pulmonar acut letal2. Expunerea cronică la particule de cadmiu din aerul respirat poate genera emfizem pulmonar4.
Inhalarea sau ingestia cronică a acestui metal determină leziuni renale, caracterizate prin disfuncţie tubulară şi/sau glomerulară cu proteinurie, alterarea capacităţii de concentrare a urinii şi scăderea clearance-ului la inulina. Un alt efect al expunerii cronice este perturbarea metabolismului osos cu osteomalacie, osteoporoză şi risc crescut de fracturi spontane4.
Efectul carcinogenetic al cadmiului este un subiect mult dezbătut. Studiile privind implicarea sa în cancerul pulmonar şi de prostată au dat rezultate neconcludente1;4.
Recomandări pentru determinarea cadmiului
– cadmiul în sânge: diagnosticul expunerii acute sau cronice la cadmiu;
– cadmiul în urină: monitorizarea intoxicaţiei cronice şi estimarea încărcării organismului cu cadmiu2;4.
Pregătire pacient – momentul recoltării probei de sânge nu este important pentru monitorizarea expunerii profesionale.
Specimen recoltat – 1) sânge venos; 2) urina din 24 ore: 3) o probă de urină spontană
Cauze de respingere a probei – specimen coagulat pentru sange venos sau care nu a fost pastrat in conditiile optime de temperatura.3;4.
Recipient de recoltare: 1) vacutainer pentru metale care conţine K2 EDTA 6ml (albastru închis) (ref 368381); 2) vas de 2-3 litri şi pahar de plastic de unică folosinţă pentru urină, pe care se notează cantitatea totală de urină din 24 ore; nu se folosesc conservanţi; 3) pahar steril pentru urina.
Cantitatea recoltată – 1) cât permite vacuumul; 2), 3) aproximativ 10 mL3;4.
Prelucrare necesară după recoltare – nu este necesară3.
Stabilitate probă – 2 saptamani la 2-8°;2), 3) 2 saptamani la 2-8°C.
Metoda – Plasma cuplată inductiv cu spectrometrie de masă (ICP/MS).
Valori de referinţă:
Cadmiul în sânge3;4: Cadmiul în urină3;4:
Nefumători: 0.3-1.2 μg/L; <2 µg/g creatinină, <3µg/24 h;
Fumători: 0.6-3.9 μg/L;
Expunere profesională5: LBT = 5 μg/L; Expunere profesională5: LBT = 5 μg/g creatinină.
LBT = limita biologică tolerabilă. LBT = limita biologică tolerabilă.
Factor de conversie4: μg/L x 8.897= nmol/L; nmol/L x 0.112= μg/L.
Bibliografie:
1. Frances Fischbach. Appendix G: Minerals in Human Nutrition. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests.Lippincott Williams & Wilkins, USA, 7 Ed., 2004: 1147.
2. Jill C.Merill, et al. Metals. In Principles and Methods of Toxicology. Taylor & Francis, 4th Edition, 2001, 665-667.
3. Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
4. Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. Cadmium, Blood and Urine. www.labcorp.com. 2010. Ref Type: Internet Communication.
5. Norme generale de protecţie a muncii. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Nr. 508/2002.