Sinonime – C3c, C3 (Beta1C-/Beta1A-globulina)5.
Informaţii generale – Complement C3c
Complementul C3 reprezintă 70% din totalul proteinelor sistemului complement, fiind implicat în activarea complementului atât pe calea clasică cât şi pe cea alternativă.
C3 este sintetizat în ficat, macrofage, fibroblaşti, celulele limfoide şi tegument. Impreună cu celelalte componente ale sistemului complement, C3 poate fi consumat în cursul diverselor reacţii imunologice antigen-anticorp1.
Deficienţa ereditară de C3 este o anomalie rară, transmisă autozomal recesiv, caracterizată clinic prin infecţii recurente, atât cu bacterii Gram pozitive cât şi Gram negative (pneumonie, meningita, impetigo)5.
Recomandări pentru determinarea C3
- Suspiciune de deficit ereditar sau dobândit (asociat cu afecţiuni imunologice ce induc o rată crescută de consum a complementului: LES, hepatita cronică activă, anumite infecţii cronice, glomerulonefrita membranoproliferativa şi poststreptococica etc.).
- Evaluarea gradului de activitate a bolii în LES (nivelul C3 se corelează cu severitatea nefritei)1;3;5.
Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate)4.
Specimen recoltat – sânge venos4.
Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant, cu sau fără gel separator4.
Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare4.
Volum probă – minim 0.5 mL ser4.
Cauze de respingere a probei – ser intens lipemic4;5.
Stabilitate probă – serul separat este stabil: 4 zile la temperatura camerei; 8 zile la 2-8°C; 8 zile la – 20°C4.
Metodă – imunoturbidimetrică4.
Valori de referinţă – 90-180 mg-dL4.
Limita de detecţie – 4.0 mg/dL (0.04 g/L)4.
Interpretarea rezultatelor
|
Creşterea C3 este asociată cu:
|
Scăderea C3 este asociată cu:
|
|
• Numeroase stări inflamatorii1;3;5
|
• deficit ereditar
• deficitul factorului inhibitor al activatorului C3b
• hepatita cu virus B
• crioglobulinemia mixtă esenţială
• sindromul Sjogren
• boala serului
• sindromul de intestin scurt
• glomerulonefrita membranoproliferativă
• glomerulonefrita poststreptococică
• endocardita bacteriană subacută
• embolia ateromatoasă
• febra mediteraneană familială
• vasculita urticariană
• hipogamaglobulinemia X linkată
• sindrom hemolitic-uremic1;3;5
|
Limite şi interferenţe
Testul detectează atât fracţiunea C3 biologic activă cât şi cea inactivă.
Nivelul C3 mai poate fi scăzut în unele cazuri de anorexie nervoasă, uremie şi boala celiacă5.
Creşteri: cimetidina, ciclofosfamida, contraceptive orale2.
Scăderi: danazol, hidralazina, metildopa, fenitoin2.
Gamapatiile monoclonale de tip Ig A sau Ig M pot interfera cu determinarea C3c4. Lipemia excesivă determină creşteri semnificative ale nivelului C35.
Bibliografie
1. Frances Fischbach. Immunodiagnostic studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, 8 Ed., 2009, 619.
2. Frances Fischbach. Effects of the Most Commonly Used Drugs on Frequently Ordered Laboratory Tests. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, 8 Ed., 2009, 1231.
3. Jacques Wallach. Analize de sange. In Interpretarea testelor de diagnostic. Editura Stiintelor Medicale, Ed. 7, 2001, 49-121.
4. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2015. Ref Type: Catalog.
5. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Complement C3, serum. www.labcorp.com 2015. Ref Type: Internet Communication.
