Epstein-Barr-Virus (EBV) ADN in sange (cantitativ)

Analiza medicala Epstein-Barr-Virus (EBV) ADN in sange (cantitativ) se efectuează conform următoarelor specificații/ condiții:

• • Centrele de recoltare și laboratoarele din București și zonele limitrofe: recoltarea se efectuează de luni până joi, în timpul programului de recoltare;
  • Centrele de recoltare și laboratoarele din țară:  recoltarea se efectuează de luni până miercuri, în timpul programului de recoltare.

Informatii generale

Virusul Epstein-Barr (EBV) este asociat cu un spectru larg de afectiuni benigne si maligne ce include: mononucleoza infectioasa, limfomul, sindromul limfoproliferativ posttransplant si carcinomul nazofaringian.

Determinarea genomului viral EBV-ADN este din ce in ce mai mult utilizata in laboratoarele clinice in diagnosticul si monitorizarea afectiunilor induse de aceasta infectie⁶.

Infectiile EBV sunt larg raspandite astfel ca pana la virsta de 35-40 ani 95% dintre persoanele  adulte au venit in contact cu acest virus. Multi copii dobandesc infectia in primii de viata, insa in majoritatea cazurilor aceasta este asimptomatica sau evolueaza ca o infectie usoara de tract respirator superior⁷. La adolescent si adultul tanar infectia EBV primara poate determina, in 35-50% din cazuri, mononucleoza infectioasa – o afectiune limfoproliferativa benigna caracterizata prin febra, astenie fizica, faringita si poliadenopatii.

Infectiile primare se caracterizeaza  prin viremii crescute care inregistreaza scaderi pana la valori nedetectabile pe masura ce sistemul imun recunoaste si controleaza infectia. Ca si alte virusuri herpetice, EBV poate sa ramana in organism intr-o stare dormanta ani de zile (infectie latenta). Reactivarile periodice sunt insotite de viremii tranzitorii. Unii pacienti dezvolta ulterior neoplazii asociate infectiei EBV, iar acestia prezinta ca trasatura definitorie valori foarte ridicate ale viremiei. Astfel, determinarea cantitativa EBV-ADN nu detecteaza numai infectia activa ci constituie si un “marker tumoral” pentru anumite tipuri de procese maligne^2;3;4;9.

Tumorile asociate cu EBV sunt sindroamele limfoproliferative postransplant, carcinomul nazofaringian, limfoamele asociate sindromului imunodeficientei dobandite (SIDA) si limfomul Burkitt³.

Celula tinta pentru infectia EBV este limfocitul B. Pacientii imunodeprimati, care nu prezinta anticorpi anti-EBV (adesea copii), prezinta riscul de a dezvolta infectie EBV acuta care poate cauza sindroame limfoproliferative; acestea includ sindroamele limfoproliferative posttransplant si limfoamele asociate sindromului imunodeficientei dobandite (SIDA)⁵. Incidenta sindroamelor limfoproliferative posttransplant variaza de la 1% la pacientii cu transplant renal pana la 9% la pacientii cu transplant de cord/plaman si 12% la cei cu transplant de pancreas⁷.

Recomandari pentru determinarea cantitativa EBV-ADN

Diagnosticul serologic este rareori util in evaluarea infectiei la pacientii imunodeprimati si in monitorizarea tumorilor induse de EBV, in special post-transplant. Deoarece cultivarea virusului nu este accesibila laboratorului clinic, se considera ca ADN-EBV poate servi ca “marker tumoral” in evaluarea bolilor limfoproliferative si a carcinomului nasofaringian².

Nivelul ADN in sange (cuantificat prin PCR cantitativ) incepe sa creasca cu cateva luni inainte de debutul bolii limfoproliferative si scade dupa initierea terapiei. Din acest motiv determinarea EBV-ADN in sange poate constitui un marker predictiv la pacientii susceptibili, fiind posibila estimarea riscului de dezvoltare in urmatoarele 3-4 luni a sindroamelor limfoproliferative postransplant in functie de valorile viremiei. De asemenea determinarile seriate de EBV-ADN sunt utile in evaluarea raspunsului la tratament al pacientilor cu boli limfoproliferative⁶.

In carcinomul nasofaringian viremia este mare la debut, scade in cursul radioterapiei, devine nedetectabila dupa obtinerii remisiunii, dar persista in cazul recidivelor^1;4.

Pregatire pacient – nu este necesara⁶.

Specimen recoltat – sange venos⁶.

Recipient de recoltare – vacutainer ce contine EDTA ca anticoagulant⁶.

Cantitate recoltata – cat permite vacuumul⁶.

Prelucrare necesara dupa recoltare – proba nu va fi centrifugata⁶.

Cauze de respingere a probei – probe vechi, coagulate, hemolizate; folosirea heparinei ca anticoagulant⁶.

Stabilitate proba – probele de sange sunt stabile 3 zile  la 2-8°C. Probele nu se congeleaza!⁶.

Metoda – Real-time PCR: reactie de polimerizare in lant cu detectie in timp real a produsului PCR  acumulat, prin masurarea fluorescentei emise⁶.

Limita de detectie – Limita de detectie a metodei de lucru in domeniul de linearitate (masurabil) este 2415 UI/mL. Sensibilitatea analitica este de 1800 UI/mL.  1 UI/mL = 0.61 copii/mL⁶.

Interpretarea rezultatelor

Valori ale viremiei care cresc progresiv la determinari seriate sunt sugestive pentru sindroamele limfoproliferative posttransplant.

Pacientii imunodeprimati care prezinta reactivari ale infectiei, fara a dezvolta insa sindroame limfoproliferative, au de regula valori scazute ale viremiei.

In anumite situatii analizorul poate indica valori sub limita de detectie a metodei. Acestea vor fi comunicate cu mentiunea: “Rezultatul poate sa nu fie reproductibil datorita numarului redus de copii ale genomului viral”⁸.

Limite si interferente

Determinarile seriate EBV-ADN sunt mult mai utile in evaluarea riscului de sindrom limfoproliferativ posttransplant decat o viremie izolata⁸.

Bibliografie

1. Chan AT, Lo YM, Zee B, Chan LY, Ma BB, Leung SF, Mo F, Lai M, Ho S, Huang DP,Johnson PJ. Plasma Epstein-Barr virus DNA and residual disease after radiotherapy for undifferentiated nasopharyngeal carcinoma. In J Natl Cancer Inst, 2002; 94:1614-1619.

2. De David H. Persing, Thomas F. Smith, Fred C. Tenover. PCR Detection and Typing of Epstein-Barr Virus. In Diagnostic molecular microbiology. 1993. 344-355

3. Fan H, Gulley ML. Epstein-Barr viral load measurement as a marker of EBV-related disease. In Mol Diagn. 2001; 6:279–289.

4. Gulley ML, Tang W. Laboratory Assays for Epstein-Barr Virus-Related Disease. In J Molec Diagn, 2008; 10:279-292.

5. Guy Boivin. Diagnosis of herpesvirus Infection of the Central Nervous System. In Herpes 11. Supplement 2004; 2, 49-54.

6. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2015. Ref Type: Catalog.

7. Luderer Rianne et al. Real Time Epstein-Barr Virus PCR for diagnosis of primary EBV infections and EB reactivation. In Molecular Diagnosis, 2005; 9 ( 4): 195-200.

8. Mayo Clinic/Mayo Medical LaboratoriesTest Catalogs and Guides. Epstein-Barr Virus (EBV) DNA Detection by PCR, Quantitative, Blood. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.

9. Ryan JL, Fan H, Swinnen LJ, Schichman SA, Raab-Traub N, Covington M, Elmore S, Gulley ML. Epstein- Barr Virus (EBV) DNA in plasma is not encapsidated in patients with EBV-related malignancies. In Diagn Mol Pathol. 2004;13:61–68.