Informaţii generale si recomandări – Fosfatază alcalină leucocitară (indice FAL)
Activitatea fosfatazei alcaline este prezentă în citoplasma neutrofilelor, osteoblastelor, celulelor endoteliului vascular şi unor limfocite.
Determinarea activităţii (indicelui) fosfatazei alcaline leucocitare este utilizată în:
– diferenţierea leucemiei granulocitare cronice de alte boli mieloproliferative (în particular metaplazie mieloidă cu mielofibroza şi policitemia vera) şi de reacţiile leucemoide (infecţii, neoplazii);
– diferenţierea poliglobuliilor secundare de policitemia vera;
– parametru de prognostic în LGC, ce reflectă diferitele faze de activitate ale bolii;
– diferenţierea formelor stabile, benigne de hairy cell leukemia (HCL) cu FAL normal, de formele active de boală, cu neutropenie severă şi FAL mult crescut1;3;6.
Principiul reacţiei
Fosfataza alcalină leucocitară catalizează reacţia de hidroliză a esterilor fosfaţi în mediu alcalin.1-naftolul rezultat din 1-naftil-fosfat se cuplează cu o sare de diazoniu, formând precipitate brune, în funcţie de localizarea şi activitatea fosfatazei alcaline în celule. Intensitatea şi frecvenţa granulelor se evaluează prin examen microscopic1,3.
Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)3.
Specimen recoltat
a) sânge capilar şi/sau aspirat medular – frotiuri
b) se recomandă recoltarea simultană de sânge venos pentru hemogramă3.
Cauze de respingerea probei
– frotiuri nefixate în maxim 8 ore de la recoltare;
– frotiuri executate din sânge recoltat pe EDTA3.
Recipient de recoltare
a) se execută frotiuri de sânge capilar direct pe lame de microscopie;
b) vacutainer cu EDTA K3 (capac mov), pentru hemogramă3.
Cantitate recoltată
a) 3-5 frotiuri;
b) 2 mL3.
Prelucrare necesară după recoltare
Este preferabil ca fixarea frotiurilor să se facă în primele 30 minute de la recoltare. Eventual, se poate face în primele 8 ore. Amestec fixator: alcool etilic 9 părţi + formol 40% 1 parte. Fixarea se cronometrează 30 secunde, după care frotiurile se spală cu jet de apă de robinet. Frotiurile fixate se pot colora imediat sau se pot păstra cateva zile la temperatura camerei, până la colorare3.
Stabilitate probă
– frotiurile nefixate sunt stabile maxim 8 ore la 18-30ºC;
– frotiurile fixate sunt stabile 5 zile la temperatura camerei3.
Metoda – examinare microscopică3.
Determinarea citochimică a fosfatazei alcaline este bazată pe formarea unui precipitat colorat brun, a cărui intensitate este subiectiv gradată de la 0 la 5:
- grad 0= fără pigment, granulaţii absente
- grad 1= una-puţine granulaţii distincte
- grad 2= câteva granulaţii localizate
- grad 3= granulaţii difuz distribuite
- grad 4= precipitate intense compacte care acoperă citoplasma celulelor, dând aspect de pigment continuu, nucleul celulelor fiind însă vizibil
- grad 5= număr maxim de granulaţii, cu nucleul frecvent invizibil.
Scorul fosfatazei alcaline leucocitare într-un frotiu este dat de suma scorurilor de colorare a 100 granulocite neutrofile mature1;3.
Valori de referinţă3 – Scor FAL:10-100.
Interpretarea rezultatelor
Valori scăzute:
– leucemie granulocitară cronică (tipic, FAL este foarte scăzută sau absentă);
– hemoglobinurie paroxistica nocturnă;
– sindroame mielodisplazice6.
Valori crescute
– boli mieloproliferative, altele decât LGC (policitemia vera şi unele cazuri de metaplazie mieloida cu mielofibroză);
– LGC în remisiune (poate avea FAL normal sau chiar crescut);
– infecţii;
– afecţiuni inflamatorii;
– leucemie cu celule păroase1,6.
Limite şi interferenţe
• Condiţii fiziologice de stres: sarcină, efort fizic intens (cresc indicele FAL)
• Condiţii patologice: infecţiile asociate LGC pot creşte valoarea FAL
• Medicamente: terapia cu factori de creştere, contraceptive orale, preparatele cortizonice, litiu, (determină creşteri ale indicelui FAL)
• Interferenţe analitice
Scăderi : EDTA (activitatea enzimei scade rapid în timp)6
Observaţie: Pentru a determina indicele FAL, trebuie să existe suficiente granulocite neutrofile mature în formula leucocitară3.
Bibliografie
1. Dan Coliţă. Tratat de Medicina Internă-Hematologie, partea a II-a (sub redacţia Radu Păun), ed. 1999, 1014-1026.
2. Lothar Thomas. Hematology. In Clinical Laboratory Diagnostics, ed 1998, 520.
3. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
4. Marsha C.Kinney, John N.Lukens. Classification and differentiation of the acute leukemias. In Wintrobe’s Clinical Hematology, Philadelphia ed. 1999, 2211-2220.
5. Shafer J, Canadian Society of Laboratory Technologist Congress, Winnipeg, Manitoba, June 16 to 20, 1996, Workshop Manual, p 167-176.
6. Sherrie L. Perkins. Cytochemical Stains. In Wintrobe’s Clinical Hematology, Philadelphia ed. 1999, 26-27.