Sodiu lichid de punctie

Informații generale

Probele de lichid de puncție sunt colectate pentru a ajuta la diagnosticarea sau managementul terapeutic. Lichidele de puncție se pot recolta prin amniocenteza (pentru colectarea lichidului amniotic), toracenteza (lichidul pleural), paracenteza (lichidul peritoneal sau ascitic), pericardiocenteza (lichidul pericardic) și artrocenteza (lichidul sinovial).

Recipientul de colectare și condițiile în care proba este transportată la laborator sunt recomandate în funcție de testele ce urmează a fi efectuate¹. Formarea de lichide excesive are loc din punct de vedere patologic din diverse cauze.

Lichidul extravascular, conținut în cavitățile serosae, este produs în mod continuu la niveluri scăzute (1% din plasmă) deoarece fluidul este filtrat de capilare și fie reabsorbit local, fie transportat înapoi în circulație, prin drenaj limfatic².

Creșterile patologice ale volumului de lichid extravascular se datorează producției crescute de lichid sau ratei reduse de absorbție a lichidelor. Insuficiența cardiacă congestivă și bolile renale sunt cauze frecvente ale creșterii presiunii hidrostatice intravasculare. Subnutriția, arsurile severe, sindromul nefrotic și ciroza hepatică sunt principalele cauze ale scăderii presiunii oncotice³.

Inflamația, infecția, arsurile, nefritele și traumatismele sunt cauze frecvente ale permeabilității capilare crescute. Oricare dintre aceste condiții poate duce la o creștere patologică a producției de lichide. Obstrucția limfatică reduce absorbția fluidelor (de exemplu, în caz de malignitate) sau afectează drenajul (de exemplu, din cauza presiunilor venoase sistemice crescute în insuficiența cardiacă congestivă)⁴.

cele mai frecvente cauze ale apariției unui revărsat pleural la adulți sunt insuficiența cardiacă, malignitatea, pneumonia, tuberculoza și embolia pulmonară. Pneumonia este principala cauză la copii. În funcție de cauza de bază, semnele și simptomele unui revărsat pot include dispnee, tuse și dureri toracice⁵.

Specimen recoltat⁵

• Lichid pleural
• Lichid de ascită
• Lichid peritoneal

Recipient de recoltare – tub steril⁵

Prelucrare necesară după recoltare – Centrifugare 15 min la 3200 rpm/min⁵

Stabilitate probă – timp de 7 zile la 2-8^oC⁵

Metodă – potențiometrie⁵

Limite și interferențe – specimen hemolizat (procentele diferențelor sunt mai mici de 10%)⁵

Bibliografie

1. Burgess L. J. (2004). Biochemical analysis of pleural, peritoneal and pericardial effusions. Clinica chimica acta; international journal of clinical chemistry, 343(1-2), 61–84. https://doi.org/10.1016/j.cccn.2004.02.002
2. Block, D. R., & Algeciras-Schimnich, A. (2013). Body fluid analysis: clinical utility and applicability of published studies to guide interpretation of today’s laboratory testing in serous fluids. Critical reviews in clinical laboratory sciences, 50(4-5), 107–124. https://doi.org/10.3109/10408363.2013.844679
3. Block, D. R., Ouverson, L. J., Wittwer, C. A., Saenger, A. K., & Baumann, N. A. (2018). An approach to analytical validation and testing of body fluid assays for the automated clinical laboratory. Clinical biochemistry, 58, 44–52. https://doi.org/10.1016/j.clinbiochem.2018.05.002
4. Tarn, A. C., & Lapworth, R. (2001). Biochemical analysis of pleural fluid: what should we measure?. Annals of clinical biochemistry, 38(Pt 4), 311–322. https://doi.org/10.1258/0004563011900812
5. Oris, C., Landrieaux, L., Brailova, M., Roszyk, L., Rozand, I., Sapin, V., Bouvier, D., & Colombier, M. (2020). Validation de méthodes des dosages de 13 paramètres biochimiques (ACE, CA 19-9, amylase, lipase, sodium, potassium, chlorure, créatinine, glucose, protéines, albumine, LDH, triglycérides) dans un panel de liquides biologiques [Analytical validation of 13 biochemistry parameters (CEA, CA 19-9, amylase, lipase, sodium, potassium, chloride, creatinine, glucose, protein, albumin, LDH, triglycerides) in body fluids]. Annales de biologie clinique, 78(1), 93–107. https://doi.org/10.1684/abc.2020.1524