Virusul encefalitei de căpușă (TBEV) ARN (sânge, LCR)

Analiza medicala Virusul encefalitei de căpușă (TBEV) ARN (sânge, LCR) se efectuează conform următoarelor specificații/ condiții:

• • Centrele de recoltare și laboratoarele din București și zonele limitrofe: recoltarea se efectuează de luni până joi, în timpul programului de recoltare;
  • Centrele de recoltare și laboratoarele din țară:  recoltarea se efectuează de luni până miercuri, în timpul programului de recoltare.

Informații generale Virusul encefalitei de căpușă (TBEV) ARN

Encefalita transmisă de căpușe (TBE) este o infecție virală importantă a sistemului nervos central, atât în Europa cât și în mai multe regiuni din Asia și este produsă de virusul encefalitei de căpusă (TBEV) din familia Flaviviridae, genul Flavivirus^1-3. Este cauzată de subtipul Orientului indepărtat, siberian și european al virusului encefalitei transmise prin căpușe (TBEV). Deși boala poate fi prevenită prin vaccinare, incidența a crescut în ultimele decenii, reprezintând o problemă de sănătate în creștere, în aproape toate țările endemice europene și asiatice⁴.

După o mușcătură de căpușă infectată, are loc replicarea locală a TBEV . Se presupune că celulele dendritice ale pielii (celulele Langerhans) sunt primele celule implicate în replicarea virală și transportul virusul către ganglionii limfatici locali⁵. Din acestă zonă, TBEV diseminează în țesuturile extraneurale, în special splină, ficat și măduva osoasă, unde multiplicarea ulterioară menține viremia timp de câteva zile. În timpul fazei viremice (care corespunde clinic fazei inițiale a TBE), virusul ajunge la creier^6,7, însă mecanismul exact prin care TBEV străbate bariera hematoencefalică nu este încă cunoscut.

Majoritatea (70% -98%) infecțiilor TBEV sunt considerate a fi asimptomatice⁸. În 75% dintre pacienții cu encefalită transmisă de căpușe cauzată de subtipul european, boala are un curs tipic bifazic. Prima fază, care urmează o perioadă de incubare cu o medie de 8 zile (interval de 2-28 zile) după o mușcătură de căpușă și care se corelează cu viremia, se caracterizează prin simptome nespecifice, cum ar fi febra, oboseala, malaise generale, dureri de cap, și mialgii, care sunt adesea asociate cu leucopenia sau trombocitopenia.

Faza inițială este urmată de o îmbunătățire a stării generale sau chiar de un interval asimptomatic, de aproximativ 1 săptămână. A doua fază se manifestă cu apariția meningitei (la aproximativ 50% dintre pacienții adulți), meningoencefalitei (la 40% dintre pacienții adulți) sau meningoencefalomielitei (la 10% dintre pacienții adulți)^9,10.

Genomul TBEV codifică o singură poliproteină, care este scindată co/post-translațional în trei proteine ​​structurale și șapte nestructurale. Dintre proteinele nestructurale, NS5, conține un domeniu ARN polimerază dependent de ARN (RdRp) care este foarte bine conservat și este responsabil de replicarea genomului.

Recomandări pentru determinarea Virusului encefalitei de căpușă (TBEV) ARN

• Evaluarea pacienților care prezintă febră, mialgie, cefalee, greață și alte simptome nespecifice cu antecedente sau suspecți de contactul cu căpușe¹¹

Specimen recoltat – sânge venos sau lichid cefalorahidian¹¹

Recipient de recoltare¹¹

• Sânge venos recoltat pe vacutainer cu EDTA
• Lichid cefalorahidian recoltat în tub steril

Volum probă – 1 mL¹¹

Cauze de respingere a probei¹¹

• Sânge venos recoltat pe alt anticoagulant decât EDTA
• Specimene transportate neconform

Stabilitate probă – timp de 7 zile la temperaturi cuprinse între 2-4^oC¹¹

Metodă – reverse transcription PCR (RT-PCR)¹¹

Interpretare rezultate – pozitiv/negativ¹¹

Bibliografie

1. Süss J. (2011). Tick-borne encephalitis 2010: epidemiology, risk areas, and virus strains in Europe and Asia-an overview. Ticks and tick-borne diseases, 2(1), 2–15. https://doi.org/10.1016/j.ttbdis.2010.10.007
2. Růžek, D., Dobler, G., & Donoso Mantke, O. (2010). Tick-borne encephalitis: pathogenesis and clinical implications. Travel medicine and infectious disease, 8(4), 223–232. https://doi.org/10.1016/j.tmaid.2010.06.004
3. Mandl C. W. (2005). Steps of the tick-borne encephalitis virus replication cycle that affect neuropathogenesis. Virus research, 111(2), 161–174. https://doi.org/10.1016/j.virusres.2005.04.007
4. Saksida, A., Jakopin, N., Jelovšek, M., Knap, N., Fajs, L., Lusa, L., Lotrič-Furlan, S., Bogovič, P., Arnež, M., Strle, F., & Avšič-Županc, T. (2018). Virus RNA Load in Patients with Tick-Borne Encephalitis, Slovenia. Emerging infectious diseases, 24(7), 1315–1323. https://doi.org/10.3201/eid2407.180059
5. Veje, M., Studahl, M., Johansson, M., Johansson, P., Nolskog, P., & Bergström, T. (2018). Diagnosing tick-borne encephalitis: a re-evaluation of notified cases. European journal of clinical microbiology & infectious diseases : official publication of the European Society of Clinical Microbiology, 37(2), 339–344. https://doi.org/10.1007/s10096-017-3139-9
6. Bogovic, P., & Strle, F. (2015). Tick-borne encephalitis: A review of epidemiology, clinical characteristics, and management. World journal of clinical cases, 3(5), 430–441. https://doi.org/10.12998/wjcc.v3.i5.430
7. Pace, E. J., & O’Reilly, M. (2020). Tickborne Diseases: Diagnosis and Management. American family physician, 101(9), 530–540.
8. Rochlin, I., & Toledo, A. (2020). Emerging tick-borne pathogens of public health importance: a mini-review. Journal of medical microbiology, 69(6), 781–791. https://doi.org/10.1099/jmm.0.001206
9. Saksida, A., Duh, D., Lotric-Furlan, S., Strle, F., Petrovec, M., & Avsic-Zupanc, T. (2005). The importance of tick-borne encephalitis virus RNA detection for early differential diagnosis of tick-borne encephalitis. Journal of clinical virology : the official publication of the Pan American Society for Clinical Virology, 33(4), 331–335. https://doi.org/10.1016/j.jcv.2004.07.014
10. Biernat, B., Karbowiak, G., Werszko, J., & Stańczak, J. (2014). Prevalence of tick-borne encephalitis virus (TBEV) RNA in Dermacentor reticulatus ticks from natural and urban environment, Poland. Experimental & applied acarology, 64(4), 543–551. https://doi.org/10.1007/s10493-014-9836-5
11. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. [on-line]: https://www.mayocliniclabs.com/test-catalog/overview/40203#Overview (Accesat la data de 25.04.2022)