Informatii generale – Virusul rubeolei IgG in LCR/ser (rubeola)
Virusul rubeolei este un togavirus cu ARN monocatenar care determina una din infectiile exantematoase ale copilariei. Infectia se produce predominant in lunile de iarna si primavara, subiectii umani fiind singurele gazde cunoscute ale virusului. Modul de transmitere a bolii este direct si aerogen (prin secretii nazofaringiene).
Infectia are de obicei o evolutie benigna si este frecvent subclinica. In cazurile simptomatice, tabloul clinic include febra, eruptie maculo-papulara adesea discreta si de scurta durata, limfadenopatii, posibil coriza si conjunctivita.
Encefalita rubeolica poate apare la 2-4 zile de la debutul eruptiei cutanate si se manifesta prin convulsii, tulburari ale starii de constienta si ataxie. La adulti boala este insotita de o mortalitate de 20-50%, insa vindecarea survine fara sechele. La sugari encefalita determina sechele neuromotorii4;5;6.
Demonstrarea sintezei intratecale de anticorpi specifici poate fi inregistrata in unele cazuri de encefalita rubeolica, fiind utila mai ales in cazurile in care eruptia a trecut neobservata5. De asemenea cresteri ale productiei locale de anticorpi fata de virusul rubeolei se intalnesc frecvent in scleroza multipla, ca parte a reactiei MRZ3. Prezenta intratecala a anticorpilor specifici trebuie evaluata luand in considerare variabilele esentiale ale lichidului cefalo-rahidian, cum ar fi: celularitatea, concentratia totala a anticorpilor IgG, concentratia albuminei. Pentru o cuantificare mai veridica a sintezei intratecale de imunoglobuline, trebuie aplicata o functie hiperbolica pentru a distinge intre fractiunile proteice derivate din sange si, respectiv, SNC prezente in LCR (diagrama lui Reiber)2.
Recomandari pentru determinarea virusului rubeolic – IgG in LCR/ser – diagnosticul encefalitei rubeolice; utilitate in diagnosticul sclerozei multiple (ca parte a reactiei MRZ) impreuna cu determinarea benzilor oligoclonale2;3.
Specimen recoltat – se recolteaza obligatoriu 2 probe: a) lichid cefalorahidian recoltat prin punctie lombara si b) sange venos2.
Recipient de recoltare – a) recipient steril; b) vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator2.
Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare2.
Volum minim proba – 1) 2 mL; 2) 1mL2.
Cauze de respingere a probei – ser hemolizat; plasma in loc de ser2.
Stabilitate proba – 7 zile la 2-80C atat pentru ser cat si pentru LCR2.
Metoda – nefelometrica (pentru determinarea albuminei, anticorpilor totali IgG in ser si LCR); ELISA (pentru determinarea anticorpilor specifici in ser si LCR)2.
Valori de referinta, comunicarea si interpretarea rezultatelor
Pe buletinul final de rezultate sunt comunicati urmatorii parametri:
Denumire parametru
|
Valori de referinta
|
Albumina in LCR
|
100-350 mg/L
|
Albumina in ser
|
36.6-51 g/L
|
Indice albuminic QAlb
|
< 9
|
IgG in LCR
|
<40 mg/L
|
IgG in ser
|
7-16 g/L
|
IgG in LCR/IgG in ser (QIgG)
|
< 3
|
Index IgG (QIgG/ Qalb)
|
< 0.7
|
Virusul rubeolei IgG ASI
|
<1.3
|
Buletinul va contine si interpretarea rezultatelor conform diagramei Reiber, cu urmatoarele situatii posibile:
-bariera hematoencefalica integra; sinteza intratecala de imunoglobuline IgG absenta;
-bariera hematoencefalica alterata; prezenta sinteza intratecala de imunoglobuline IgG;
-bariera hematoencefalica alterata; sinteza intratecala de imunoglobuline IgG;
-bariera hematoencefalica integra; prezenta sinteza intratecala de imunoglobuline IgG2.
Pentru anticorpii IgG, indicele anticorpilor specifici (index specific antibodies = ASI) ASI este calculat conform formulei:
ASI = Qspec / QIgG.
Qspec = coeficientul anticorpilor IgG specifici = anticorpi IgG specifici in LCR/anticorpi IgG specifici in ser.
QIgG = coeficientul anticorpilor IgG totali = anticorpi IgG in LCR/anticorpi IgG in ser.
Daca este necesar (QIgG > Qlim) se va efectua corectia pentru sinteza locala de IgG policlonale:
ASI = Qspec / Qlim.
Qlim reprezinta fractia anticorpilor IgG din LCR care provin numai din sange si se calculeaza cu ajutorul unei formule din indicele albuminic individual (Qalb).
In mod normal ASI <1.3. Valorile ASI 1.3-1.5 constituie un rezultat echivoc. O valoare a ASI mai mare de 1.5 indica o productie locala crescuta de anticorpi specifici1;2.
Bibliografie
1. Hansotto Reiber, Peter Lange. Quantification of Virus-Specific Antibodies in Cerebrospinal Fluid and Serum: Sensitive and Specific Detection of Antibody Synthesis in Brain. In Clinical Chemistry, 37/7, 1153-1160, 1991.
2. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog
3. Lothar Thomas. Laboratory diagnosis of neurological diseases. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 1308 – 1325.
4. Lombardo Peter C. Rubella, www.emedicine.medscape.com. Ref Type: Internet Communication.
5. Madelena Dragan, Ileana Rebedea Boli infectiose, Rujeola, Editura Medicala, 2000, 105-109.
6. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog: Rubella Antibodies, IgG, Serum. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.