Boala covid-19, vaccinare, femei insarcinate, vaccinuri, covid-19, vaccin, sarcina

Primele date medicale furnizate de China în anul 2020 susțineau faptul că femeile însărcinate nu se încadrează în categoria persoanelor cu risc crescut, predispuse la infecția cu SARS-CoV-2 și deci, la boala COVID-19. În prezent, la mai mult de un an de zile de la declararea pandemiei, studiile au demonstrat că statusul imunologic și fiziologic special al acestei categorii de femei, le face susceptibile la dezvoltarea unor patologii severe, infecții respiratorii și chiar boală COVID-19.

Cuprins:

Simptomele bolii COVID-19 la gravide și eventuale complicații

Ce se întâmplă cu nou-născuții prematuri?

Vaccinarea gravidelor împotriva COVID-19 și importanța imunizării

Vaccinarea și formarea anticorpilor

Un studiu publicat în JAMA Network Open concluziona că un procent de 7,6% dintre gravidele monitorizate într-o clinică prenatală din Dallas (Parkland Health and Hospital System, din cadrul Universitații Texas Southwestern) au fost diagnosticate cu boală COVID-19 în perioada sarcinii. Oamenii de știință, în frunte cu medicul obstetrician Emily Adhikari, au urmărit un număr de peste 3.300 de gravide, în perioada martie-august, 2020. Dintre acestea, 252 de femei au fost diagnosticate pozitiv pentru boala COVID-19 în timpul sarcinii ¹. La evaluarea clinică, un procent de 95% dintre acestea erau asimptomatice sau prezentau simptome ușoare. 13 femei din grupul celor pozitive pentru boala COVID-19 (5%) au dezvoltat pneumonie severă/ critică, iar 14 gravide (6%) au fost internate în spital, inițiindu-se tratamentul, iar rata de supraviețuire în rândul acestora a fost de 100%.

Studiile britanice au evidențiat faptul că femeile însărcinate au aceeași predispoziție de a se infecta cu SARS-CoV-2, ca orice adult sănătos. Aproximativ două treimi dintre femeile însărcinate, diagnosticate cu boala COVID-19, au fost asimptomatice, iar majoritatea femeilor însărcinate care aveau simptome, prezentau forme ușoare, asemănătoare gripei. Cu toate acestea, un mic număr de femei însărcinate dezvoltă complicații, mai ales în trimestrul al-III-lea de sarcină. Femeile gravide au fost incluse pe lista persoanelor cu risc moderat (clinic vulnerabile), ca măsură de precauție².

Simptomele bolii COVID-19 la gravide și eventuale complicații

Infecția cu SARS-CoV-2 la femeile însărcinate, similar cu populația generală, poate fi descrisă prin febră, tuse, dar și manifestări gastrointestinale. Într-un articol științific publicat pe website-ul PubMed Central (PMC), a fost inclus un raport în care au fost rezumate concluziile desprinse din 43 de studii. Acestea au prezentat datele clinice obținute de la un număr de 374 de femei însărcinate, înregistrându-se faptul că cele mai frecvente simptome au fost³:

febră (59,1%);
tuse (48,4%);
simptome gastrointestinale: diaree (4,5%), dureri abdominale (1,6%), greață (0,8%) și, respectiv pierderea poftei de mâncare (0,3%).

Prezența simptomelor gastrointestinale, cu sau fără simptome respiratorii, poate fi considerată un semn de avertizare pentru boala COVID-19, iar tractul gastrointestinal poate fi o cale potențială pentru infecția cu noul coronavirus SARS-CoV-2.

Pe lângă impactul infecției cu COVID-19 asupra gravidei, există implicații suplimentare cu privire la potențialul efect asupra fătului sau prognosticului neonatal. Gravidele ar putea dezvolta complicații ce pot duce la naștere prematură, iar fătul poate prezenta un oarecare retard în dezvoltarea intrauterină. Până în acest moment nu s-a demonstrat transmiterea intrauterină a infecției, de la mamă la făt. SARS-CoV-2 nu a fost încă identificat în lichidul amniotic sau în laptele matern⁴. Conform recomandărilor Ministerului Sănătății din țara noastră, respectarea măsurilor de protecție în scopul evitării contaminării cu SARS-CoV-2 în timpul nașterii sau alăptării, rămân obligatorii.

Ce se întâmplă cu nou-născuții prematuri?

Nou-născuții prematuri pot dezvolta manifestări clinice nespecifice. La aceștia se poate observa o afectare a sistemului respirator (pneumonie cu semne de suferință respiratorie de grade diferite), însoțită de o simptomatologie cardio-respiratorie și gastrointestinală (alimentație dificilă, vărsături și distensie abdominală).

Vaccinarea gravidelor împotriva COVID-19 și importanța imunizării

Conform CDC (Center for Disease Control and Prevention), vaccinarea este o alegere personală. Oricare dintre vaccinurile autorizate în prezent împotriva COVID-19 poate fi administrat persoanelor însărcinate sau care alăptează.

Potrivit unui studiu publicat recent în American Journal of Obstetrics and Gynecology⁵, vaccinurile împotriva COVID-19 sunt eficiente în timpul sarcinii. De asemenea, cercetările au demonstrat că mamele care au fost vaccinate, transferă anticorpi la nou-născut.

Un grup de cercetători din Massachusetts a studiat răspunsul femeilor însărcinate, la vaccinarea cu două vaccinuri aprobate – ARNm – Pfizer / BioNTech și Moderna / NIH. Femeile au fost vaccinate fie în timpul sarcinii, fie în timpul alăptării, iar capacitatea lor de a produce anticorpi specifici virusului SARS-CoV-2 a fost comparată cu cea a femeilor vaccinate, dar care nu sunt însărcinate.

Studiul din Massachussets s-a axat pe monitorizarea unui număr de 84 de femei însărcinate, 31 care alăptau și 16 care nu erau încadrate în nicio categorie specială. Femeilor li s-au administrat câte două doze de vaccin – condiție cunoscută sub numele de “prime” și “boost” (rapel). După fiecare doză li s-a evaluat titrul de anticorpi, apoi până la șase săptămâni după vaccinarea completă.

Rezultatele au fost concludente. S-a constatat că toate femeile – atât cele însărcinate, cât și cele care alăptează – au dobândit o imunitate robustă, comparabilă cu cea a femeilor care nu sunt însărcinate. Și această imunitate s-a dezvoltat în timp, post-vaccinare.

Vaccinarea și formarea anticorpilor

Cercetătorii au comparat datele obtinute prin aceste studii, cu cele ale răspunsului imunologic obținut prin formarea de anticorpi, la gravidele care contractaseră virusul în mod natural. Acest lucru le-a permis să demonstreze că nivelul anticorpilor produși ca răspuns la vaccinare a depășit cu mult pe cel al anticorpilor produși pe cale naturală, ca răspuns la infectare.

Un motiv important pentru încurajarea vaccinării femeilor însărcinate este reprezentat de inducerea și dezvoltarea imunității nou-nascuților, prin furnizarea indirectă de anticorpi specifici, acestora. Acest mod de dobândire a imunizării este cunoscută sub numele de imunitate pasivă, care se activează atunci când o gravidă va achiziționa infecția în mod naturalsau când aceasta este vaccinată. Anticorpii pe care îi produce mama sunt transferați și fătului, prin placentă sau nou-născutului, prin laptele matern.

Astfel este asigurată protecția bebelușului împotriva unor boli infecțioase cu care ar putea intra în contact, într-o perioadă a dezvoltării sale, în care sistemul imunitar este încă vulnerabil. Acesta este motivul general pentru care în multe țări, femeile gravide sunt încurajate să se vaccineze împotriva gripei și a tusei convulsive.

Anticorpii produși în urma vaccinării au o capacitate puternică de a neutraliza virusul și sunt îndreptați împotriva unui domeniului de legare/ pătrundere a acestuia în celule, numit Receptor Binding Domain (RBD). Acest domeniu a fost identificat în structura proteinei virale tip S (spike).

Dacă v-ați vaccinat și doriți să vă măsurați cantitatea de anticorpi specifici generați prin imunizare activă, puteți solicita în centrele Synevo testul pentru detectarea de anticorpi neutralizanți anti-proteină spike (S). Retestarea anticorpilor neutralizanți se va efectua la distanță de minimum 3 – 4 săptămâni de la vaccinare. Testarea de anticorpi se poate efectua pentru a confirma rezoluția infecției (vindecarea) și/ sau pentru a verifica succesul vaccinării – prezența anticorpilor protectori.

SARS-COV-2 – anticorpi neutralizanti anti-proteina spike (S)

Preț: 95.00 lei

Referințe: