Boala Crohn și investigațiile de laborator
Boala Crohn este o boală inflamatorie cronică recidivantă care afectează tractul digestiv, mai frecvent în porțiunea distală a intestinului subțire (ileita terminală) și colonul și se manifestă prin: dureri abdominale, diaree severă, oboseală, scădere în greutate și malnutriție.
Boala Crohn este o afectiune dureroasă, debilitantă care poate duce la complicații ce pun viața în pericol. Deși nu există un tratament specific pentru, terapiile actuale pot reduce semnificativ semnele și simptomele acesteia și pot conduce chiar și la o remisie pe termen lung, cu limitarea inflamației. Sub tratament, multe persoane diagnosticate cu această afecțiune pot duce o viață normală.
Cuprins:
Boala Crohn: simptome întâlnite frecvent
Semnele și simptomele bolii Crohn pot varia de la ușoare la cele severe, în funcție de localizarea și extinderea inflamației, precum și asocierea unor complicații intestinale sau extraintestinale. De obicei, acestea se instalează treptat, dar pot apărea și brusc. De asemenea, sunt posibile perioade de timp în care să nu existe semne sau simptome (remisie).
Când boala este activă, semnele și simptomele includ:
- Diaree
- Febră
- Oboseală
- Dureri și crampe abdominale
- Sângerări rectale
- Afte bucale
- Reducerea apetitului și pierderea în greutate
- Durere în jurul anusului din cauza inflamației care poate duce la apariția fistulelor.
Factori de risc cu rol important în Boala Crohn
În ciuda numeroaselor studii efectuate până în prezent cauza exactă a bolii Crohn rămâne necunoscută. În dezvoltarea acestei patologii sunt incriminați mai multi factori care joacă un rol important, incluzând și reacția de tip autoimun. Este posibil ca un virus sau o bacterie să declanșeze boala Crohn; cu toate acestea, oamenii de știință nu au identificat precis acest factor declanșator. Când sistemul imunitar încearcă să lupte împotriva unui microorganism, un răspuns imun anormal determină sistemul imunitar să atace și celulele tractului digestiv.
Ereditatea – una din 5 persoane cu boala Crohn au rude de gradul I cu această patologie. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor cu diagnosticate nu au antecedente familiale.
Alți factori posibili care pot crește șansele de a dezvolta boala Crohn sunt:
- Fumatul – poate dubla șansele de a dezvolta aceasta afecțiune.
- Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), antibioticele și pilulele contraceptive pot accentua unele simptome ale bolii Crohn.
- Dieta bogată în grăsimi;
- Stresul accentuat;
- Vârsta tânără. Cel mai frecvent se manifestă la perosoanele tinere, înainte de vârsta de 30 de ani.
- Etnicitatea – deși boala Crohn poate afecta orice grup etnic, albii prezintă cel mai mare risc, în special persoanele de origine evreiască din Europa de Est (Ashkenazi). Cu toate acestea, incidența bolii Crohn este în creștere în rândul persoanelor de culoare care trăiesc în America de Nord și Regatul Unit.
Complicațiile cauzate de Boala Crohn
Acastă afecțiune poate evolua catre una sau mai multe dintre următoarele complicații:
- Ocluzie intestinală: Boala Crohn poate afecta întreaga grosime a peretelui intestinal. În timp, zone ale intestinului se pot cicatriza și îngusta, ceea ce poate bloca fluxul de deplasare al conținutului digestiv. Este posibil să fie nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a elimina porțiunea afectată din intestin.
- Ulcere: Inflamația cronică poate duce la apariția ulcerelor ce se localizează oriunde la nivelul tractului digestiv, inclusiv cavitatea bucală, anus și zona genitală (perineu).
- Fistule: Uneori ulcerele pot străbate peretele intestinal, creând o fistulă – o conexiune anormală între diferite zone ale corpului. Fistulele se pot dezvolta între intestin și epiderm sau între intestin și un alt organ. Fistulele din apropierea sau din jurul zonei anale (perianale) sunt cele mai frecvente.
- Malnutriția: Diareea, durerile abdominale și crampele pot face dificilă alimentarea sau pot împiedica absorbția nutrienților. De obicei apare anemia, datorită carenței de fier sau de vitamină B12.
- Cancerul de colon: Boala Crohn, fiind o patologie care afectează colonul, poate crește riscul de cancer de colon. Ghidurile generale de screening pentru cancerul de colon, pentru persoanele fără boala Crohn, recomandă o colonoscopie la fiecare 10 ani începând cu vârsta de 50 de ani.
- Alte complicații: fisura, anemia, afecțiuni cutanate, osteoporoza, artrita și boli ale veziculei biliare sau ale ficatului. Boala Crohn crește riscul formării cheagurilor de sânge, la nivel arterial sau venos.
Importanța testelor de laborator în stabilirea diagnosticului
Medicul va diagnostica boala Crohn numai după ce a eliminat alte cauze posibile ale semnelor și simptomelor avute de pacient. Există mai multe analize medicale care pot ajuta la confirmarea diagnosticului:
Identificarea unor autoanticorpi pentru diferențierea între boala Crohn și colita ulcerativă:
Anticorpi anti-Saccharomyces cerevisiae (ASCA): persoanele cu această proteină sunt mai susceptibilede a avea boala Crohn. ASCA reprezintă de asemenea un biomarker util pentru evoluţia şi prognosticul bolii. Pacienţii cu ASCA pozitiv prezintă risc crescut pentru formele stenozante şi fistulizante, în timp ce pacienţii cu ASCA negativ prezintă frecvent forme inflamatorii.
Anticorpi anti-citoplasma neutrofile (pANCA): prezența lor arată că pacienții sunt mai susceptibili de a dezvolta colită ulcerativă.
Determinarea concomitentă a anticorpilor pANCA şi ASCA permite diferenţierea pacienţilor cu rectocolită ulcero-hemoragică de cei cu boala Crohn şi predicția eficienței tratamentului.
Hemograma: utilă în diagnosticarea anemiei și a infecțiilor
Proteina C-reactivă (CRP): biomarker de inflamație,util în diferenţierea bolii Crohn (CRP crescut) de colită ulceroasă (CRP scăzut).
Electroliți serici: un pacient cu diaree legată de boala Crohn poate avea un conținut scăzut de minerale în organism, cum ar fi potasiul.
Fier și vitamina B12:acestea pot fi scăzute, dacă intestinul subțire nu absoarbe nutrienții în mod corespunzător.
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): măsoară gradul de inflamație din organism.
Creatinina, uree nitrogen BUN, bilirubina – evaluare generală a funcției renale și hepatice.
Examenul scaunului: evaluarea hemoragiilor oculte sau un examen coproparazitologic.
Alte proceduri: colonoscopie cu biopsie, tomografie computerizată (CT), imagistica prin rezonanță magnetică nucleară (RMN).
Tratament Boala Crohn – terapie medicamentoasă sau intervenție chirurgicală
În prezent nu există nici un remediu pentru boala Crohn și niciun tratament universal, acesta fiind frecvent personalizat, în funcție de grupul de afecțiuni pe care le prezintă pacientul.
Obiectivele tratamentului medical sunt:
- reducerea inflamației care declanșează semnele și simptomele.
- îmbunătățirea prognosticului pe termen lung, prin limitarea complicațiilor. În unele cazuri, acest lucru poate duce nu numai la ameliorarea simptomelor, ci și la remisie pe termen lung.
Clase de medicamente recomandate:
Antiinflamatoarele reprezintă tratamentul de primă linie în boala Crohn. Dacă semnele și simptomele nu se ameliorează cu această terapie, se pot adăuga în schema terapeutică și alte clase de medicamente: supresoare ale sistemului imunitar.
Terapie biologică – această clasă de terapii vizează proteinele produse de sistemul imunitar.
Antibioticele pot reduce cantitatea de drenaj din fistule și abcese și uneori le pot vindeca. Unii cercetători consideră că antibioticele ajută la reducerea bacteriilor intestinale dăunătoare care pot juca un rol în activarea sistemului imunitar intestinal, ducând la inflamații.
În plus față de controlul inflamației, unele medicamente pot ajuta la ameliorarea semnelor și simptomelor, iar în funcție de gravitatea bolii Crohn, medicul poate recomanda una sau mai multe dintre următoarele clase de medicamente: antidiareice, analgezice, vitamine și suplimente dar și o terapie nutrițională.
Tratamentul chirurgical
Dacă dieta și stilul de viață se modifică, terapia medicamentoasă sau alte tratamente nu ameliorează semnele și simptomele, medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală. Aproape jumătate dintre cei cu boală Crohn vor necesita cel puțin o intervenție chirurgicală. Cu toate acestea, această procedură ameliorează, însă nu vindecă boala Crohn.
În timpul intervenției chirurgicale se îndepărtează o porțiune deteriorată a tractului digestiv și apoi se reconectează secțiunile sănătoase. Chirurgia poate fi utilizată și pentru închiderea fistulelor și drenarea abceselor.
Beneficiile intervenției chirurgicale pentru boala Crohn sunt de obicei temporare. Boala reapare adesea, frecvent în vecinătatea țesutului reanastomozat (reconectat). Cea mai bună abordare este ca după intervenția chirurgicală, pacienților să continue să le fie administrată medicația potrivită, pentru minimizarea riscului de recurență.
Referințe:
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/crohns-disease/symptoms-causes/syc-20353304
- https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/crohns-disease/symptoms-causes
- https://www.webmd.com/ibd-crohns-disease/crohns-disease/crohns-disease-diagnosis
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/crohns-disease/diagnosis-treatment/drc-20353309
- https://reader.elsevier.com/reader/sd/pii/S0140673612600269?token=1DE25ECBBC161AC60532F438B09B1906C7765E18546FD0D7B47990348A023B22F55C8ED9C31544E0D8998D557ABC0E47&originRegion=eu-west-1&originCreation=20210723072651
