Alergia la copii și utilitatea panelului de alergeni alimentari infant 25

Cum se manifestă alergia la copii?

Numărul bolilor alergice la copii a crescut semnificativ în ultimii ani, 35% dintre aceștia dezvoltând sensibilități la diverse alimente, polen, praf sau păr de animale¹. Alergiile sunt o cauză majoră de morbiditate în rândul pacienților din segmentul de vârstă 0 – 18 ani. Cea mai bună abordare a cazurilor cu risc crescut de apariție a alergiilor este reprezentată de instituirea precoce a măsurilor de control alimentar și a factorilor de mediu pentru a scădea sensibilizarea și pentru a recunoaște și trata în mod adecvat semnele și simptomele evolutive în situațiile de alergie la copii.

Tipuri de alergii la copii

Există multe tipuri de alergii, unele fiind sezoniere, altele putând fi resimțite pe tot parcursul anului, iar în anumite cazuri, acestea pot fi manifeste toată viața. Evitarea alergenilor poate fi cel mai bun mod de a preveni o reacție alergică. În cazuistica medicală se cunosc alergii la medicamente, alimente, la înțepături de insecte, latex, polenuri și ierburi, la mucegaiuri și păr de animale².

Alimentele și alergia la copii 

Alergia alimentară afectează 3-6% dintre copiii din țările dezvoltate. Un studiu efectuat în Marea Britanie a raportat o prevalență a alergiei alimentare de 7,1% la sugarii alăptați, 1 din 40 dezvoltând alergie la arahide și 1 din 20,  la ouă. Cea mai mare incidență a alergiei la laptele de vacă este semnalată în Europa, aproximativ jumătate dintre copii dezvoltând eczeme și simptome gastrointestinale³. 

Alergiile alimentare constituie, peste tot în lume, o problemă majoră de sănătate. Se manifestă prin reacții de hipersensibilitate ce au la bază un mecanism imunologic dovedit. Sunt descrise trei categorii de reacții imunologice induse de alimente: mediate prin anticorpi IgE, non-IgE mediate (reacții imune mediate celular prin limfocite T) și mixte (atât mecanisme mediate IgE cât și non-IgE). Tulburările metabolice asociate cu deficiențe enzimatice (de exemplu, intoleranța la lactoză, gluten), precum și reacțiile toxice la alimente, NU sunt alergii declanșate de ingestia de alimente.

Reacții mediate de Imunoglobulinele E (IgE). Sistemul imunitar al organismului produce anticorpi numiți imunoglobuline E (IgE). Acești anticorpi IgE reacționează cu un anumit aliment și provoacă simptome. Cele mai frecvente cauze de alergie alimentară sunt reprezentate de ingestia următoarelor alimente: lapte, ouă, arahide, nuci, soia, grâu, pește și scoici (creveți). Alergia la proteinele laptelui de vacă are o prevalență de 2-3% în primul an de viață și dispare în 85% dintre cazuri până la vârsta de 3 ani. Simptomele unei reacţii IgE mediate apar imediat după ingestia alimentului incriminat, la 20’ – 2h, și dispar în max. 12h. Manifestările clinice pot fi gastrointestinale – greață, vărsături, diaree, dureri abdominale, sau reacții cutanate – eczeme, urticarie, flush. 

Reacții non-mediate de imunoglobulinele IgE . Alte componente ale sistemului imunitar reacționează la ingestia unui anumit aliment. Această reacție provoacă simptome, dar nu implică anticorpi IgE. Simptomele apar mai târziu, chiar și la câteva zile după ingestia alimentului.

De asemenea, există situații în care copiii pot prezenta fenomenul de așa-numită cross-reactivitate alergică alimentară. Aceștia, pe un fond  alergic deja cunoscut, de exemplu la polenul de mesteacăn, ar putea declanșa simptome alergice atunci când consumă mere, deoarece mărul conține o proteină similară cu cea din acest tip de polen. Din motive care nu sunt încă foarte clare, persoanele cu alergie la latex sunt mai predispuse să dezvolte reacții alergice la ingestia de alimente precum kiwi, castane, avocado și banane.

Cauza alergiilor nu este cunoscută în totalitate, un factor important putând fi și componenta ereditară. Adesea, alergia la copii poate fi însoțită de alte afecțiuni, cum ar fi dermatita atopică, astmul și rinita alergică.

Alergia la copii – diagnostic și prevenție

Diagnosticul alergiei la copii se stabilește pe baza anamnezei, istoricului medical și în urma semnelor observate de părinți. Istoricul ajută la identificarea mecanismului de declanșare – probabil mediat de IgE sau non-IgE. Dacă antecedentele sugerează reacții mediate de IgE, copilului i se recomandă un test Prick și/ sau teste de sânge pentru detecția anticorpilor IgE specifici, secretați impotriva alimentelor suspectate în declanțarea simptomatologiei de tip alergic. 

Testele sunt considerate similare, în ceea ce privește performanța lor de diagnostic, astfel încât alegerea testului va depinde de ceea ce este disponibil pentru clinician și este acceptabil pentru copil/ tânăr. Testele sunt ghidate de istoricul clinic, iar rezultatele interpretate doar în context clinic. 

Panelul de alergeni alimentari infant 25 include determinarea de IgE specifice față de 25 alergeni alimentari din următoarele categorii:

• proteine din laptele de vacă: cazeină, beta-lactoglobulină, alfa-lactalbumină, albumină serică bovină
• lapte de capră
• ou: gălbenuș, albuș de ou și fracțiuni proteice din ou: ovomucoid, ovalbumină, conalbumină
• carne și pește: carne de vită, carne de pui, păstrăv
• cereale: grâu, soia, ovăz, orez
• legume: morcov, cartof
• fructe: căpșuni, portocală, banană, măr, piersică
• cacao

Sunt furnizate rezultate cantitative pentru fiecare component al panelului de alergeni alimentari. Panelul este util în practica pediatrică în identificarea sau confirmarea alergenilor „trigger”, la copii cu simptome sugestive pentru o alergie alimentară de tip imediat. Determinarea IgE specifice este o investigație neinvazivă care nu necesită întreruperea medicației, poate fi efectuată inclusiv la bebeluși, precum și la copiii cu antecedente de șoc anafilactic sau cu leziuni cutanate extinse. 

Un rezultat pozitiv la testele IgE specifice indică sensibilizare la alergeni testați, însă nu stabilește diagnosticul de alergie, fiind necesară corelarea absolută cu manifestările clinice și, când este posibil, cu rezultatele testului de provocare orală. Un rezultat negativ la testele IgE specifice nu exclude alergia.

Nu există un remediu pentru alergii, dar simptomele pot fi gestionate. Cel mai bun mod de a le face față este evitarea alergenilor. Educarea copiilor se face precoce și informațiile pe care aceștia trebuie să le primească de la părinți nu sunt doar despre alergia în sine.  Acestea trebuie sa includă și informații despre reacțiile pe care le pot avea, atunci când consumă, sau vin în contact cu alergenul. 

Dacă evitarea alergenilor de mediu nu este posibilă, medicii ar putea prescrie medicamente antihistaminice, picături pentru ochi și spray-uri nazale. 

În unele cazuri, se recomandă imunoterapia, pentru a ajuta la desensibilizarea treptată, față de alergenul identificat. Însă aceasta este utilă doar pentru alergeni de tipul: praf, mucegai, polen, păr de animale, sau pentru înțepături de insecte. Acest tip de terapie nu se administrează, în cazul alergiilor alimentare.

Referințe:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2805592/

https://www.aafa.org/types-of-allergies/

https://www.bsaci.org/patients/most-common-allergies/allergy-in-children/