Dermatita atopică, o afecțiune cu debut în copilărie

Cuprins:

• Ce este dermatita?
• Ce este dermatita atopică?
• Dermatita atopică – simptomatologie și debut
• Dermatita atopică – stadii clinice și diagnostic
• Dermatita atopică – tratament și recomandări pentru prevenirea episoadelor acute

Ce este dermatita?

Dermatita face referire la orice boală, manifestată prin inflamația pielii, fiind caracterizată în principal prin piele uscată, roșie și senzația de mâncărime (prurit).

Pentru diagnosticul bolilor dermatologice este necesară în toate cazurile examinarea riguroasă a întregii suprafețe corporale, a anexelor pielii și a mucoaselor, preferabil la lumina naturală.

Leziunile cutanate pot fi primare sau secundare acțiunii unor agenți infecțioși, traumatici sau terapeutici, exercitați asupra unor leziuni primare.

Ce este dermatita atopică?

Dermatita atopică este o eczema atopică, caracterizată prin înroșirea pielii, asociind deseori pruritul (senzația de mâncărime). Patologia este frecventă la copii, dar poate apărea la orice vârstă, cu o evoluție de lungă durată (cronică), alternând cu perioade de agravare. Poate fi însoțită de astm bronșic sau febra fânului.

În declanșarea dermatitei atopice intervin 3 categorii de factori:

• genetici (istoric familial sau personal de astm și rinită alergică pozitiv în 70% dintre cazuri);
• imunologici (titruri mari de IgE în ser; titruri reduse de IgA; reactivitate imunocelulară anormală);
• neimunologici (tendința la transpirație crescută, producție scăzută de sebum; emotivitate excesivă, anxietate; prag foarte scăzut de apariție a pruritului). La sugar, alimentația la sân poate reduce incidența bolii.

Dermatita atopică – simptomatologie și debut

Semnele și simptomele dermatitei atopice (eczeme) variază foarte mult de la o persoană la alta și includ: piele uscată; mâncărime, care poate fi severă, mai ales noaptea; apariția unor peteșii roșii a căror nuanță variază până la gri maroniu, în special pe mâini, picioare, glezne, încheieturi, gât, partea superioară a toracelui, pleoape, în interiorul plicii coatelor și genunchilor și la sugari, pe față și scalp; supradenivelări mici (papule), care pot produce și elimina lichid, formând cruste uscate atunci când sunt zgâriate; pielea afectată este îngroșată, crăpată, solzoasă; pielea nou formată este sensibilă și tumefiată, prin zgâriere.

Dermatita atopică debutează cel mai adesea înainte de vârsta de 5 ani și poate persista până la adolescență și la vârsta adultă. La unele persoane, se declanșează periodic și apoi se remite, pentru un timp, chiar și pentru câțiva ani. Există adesea un cerc vicios stabilit între apariția senzatiei de mâncărime, scărpinare la locul mâncărimii și, ulterior, creșterea nivelului senzației de mâncărime. Acesta va suprastimula sistemul imunitar, procesul vicios de ”apărare” afectând în plus pielea.

Dermatita atopică – stadii clinice și diagnostic

Numeroși bolnavi parcurg 3 stadii clinice:

1. Dermatita atopica bebelusi (a sugarului) apare între lunile 2 si 6, leziunile afectând caracteristic obrajii și regiunea retroauriculară, trunchiul și zonele de extensie ale extremităților;
2. O treime dintre sugari evoluează câtre stadiul II – cu eczema zonelor de flexie;
3. O treime dintre aceștia vor trece în stadiul III – cu  eczema adolescentului (dermatita la nivelul membrelor).

Diagnosticul pozitiv este bazat pe date clinice, fără existența unui biomarker specific.  Teste de laborator care pot ajuta la confirmarea diagnosticului:

• creșterea eozinofilelor în sânge – evidențiată prin hemogramă – asociată cu titruri ridicate de IgE;
• hiperreactivitate cutanată prin testul la histamină;
• IDR frecvent pozitiv, cu răspuns de tip imediat, la alergeni (praf de casă, polenuri, acarieni);
• Hiperreactivitate la măsurarea activității esterazei urinare leucocitare.

Recomandările actuale pun accentul pe efectuarea investigațiilor alergologice, explorări care se decid de către specialist, în urma orientării anamnestice. Principalii alergeni alimentari incriminaţi în DA sunt laptele de vacă, ouăle, făina de grâu, soia şi alunele.

Dermatita atopică – tratament și recomandări pentru prevenirea episoadelor acute

Tratamentul în puseul acut are ca obiectiv suprimarea factorilor precipitanți, iar în cazurile severe se utilizează corticoterapia sistemică, în mod excepțional.

Principala complicație este reprezentată de suprainfecția microbiană, peste 95% dintre pacienți fiind infectați cu Staphylococcus aureus.

Din punct de vedere al prognosticului acestei afecțiuni, un procent de 50% dintre bolnavi intră în remisiune până la vârsta de 2 ani; ceilalți dezvoltă o dermatita cronică asociată cu astm bronșic sau rinită alergică.  Există recomandări care pot ajuta la prevenirea episoadelor acute de dermatită, dar și la minimizarea simptomelor datorate deshidratării pielii, prin îmbăiere:

• Hidratarea pielii de cel puțin două ori pe zi: creme, unguente și loțiuni ce mențin hidratarea tegumentară.
• Identificarea și evitarea factorilor declanșatori care agravează starea și modifică reacția pielii: transpirația, stresul, obezitatea, săpunurile, detergenții, praful și polenul, etc.
• Sugarii și copiii pot exacerba crize în urma consumului anumitor alimente, inclusiv ouă, lapte, soia și grâu, astfel încât, medicul pediatru poate identifica potențialele alergii alimentare.
• O altă recomandare se referă la realizarea de băi sau dușuri cu durata mai scurtă (limitare la 10-15 minute) și utilizarea apei calde, dar nu, fierbinte.
• Evitarea săpunurilor antibacteriene, a deodorantelor și loțiunilor, care produc uscarea pielii.
• După baie, aplicarea unei creme hidratante în timp ce pielea este încă umedă și uscarea acesteia, prin utilizarea unui prosop moale.

Referințe:

https://en.wikipedia.org/wiki/Atopic_dermatitis

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/atopic-dermatitis-eczema/symptoms-causes/syc-20353273

Tratat de Pediatrie, Prof. Univ. Dr. Eugen Pascal Ciofu, ediția II, Editura Medicală, București

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2883413/