Consumul excesiv de alcool (alcoolism) și boala etanolică

Cuprins:

• Care sunt factorii de risc în alcoolism?
• Semne – alcoolism
• Ce efecte apar în alcoolism?
• Prevalența si tipologii-alcoolism
• Alcoolism – forme histologice hepatice
• Alcoolism – etapele fenomenului de sevraj
• Tratament alcoolism

Persoanele alcoolice neagă ferm consumul excesiv de alcool, chiar și în situațiile în care excesul de alcool le produce o suferință evidentă. În faza incipientă, consumul redus de alcool creează o stare de relaxare și dezinhibare, dar în timp, prin consum zilnic și constant, se manifestă nevoia creșterii cantității de alcool, pentru a ajunge la stările de relaxare percepute anterior, dar și pentru a evita starea de sevraj (stare de rău fizic și psihic, produse de abstinență).

Conform unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), după fumat și hipertensiunea arterială, alcoolul reprezintă al treilea factor de risc pentru afecțiuni grave de sănătate și moarte prematură în rândul populației din Uniunea Europeană, România fiind pe locul trei în UE, în ceea ce privește cantitatea de alcool consumată de către adulți.

Care sunt factorii de risc în alcoolism?

Cauzele apariției fenomenului de alcoolism nu sunt încă cunoscute. Cu toate acestea, mai mulți factori pot juca un rol important în apariția sa. O persoană cu mamă alcoolică este mult mai probabil să devină alcoolică, spre deosebire de o persoană în a cărei familii nu se consumă alcool. Cercetarea sugerează că anumite gene pot crește riscul de aparitie a alcoolismului, dar acestea nu au fost identificate și nu este cunoscut nici modul în care se exprimă acestea, încă.

Factorii psihologici pot include: nevoia de ajutor, anxietate, violență, depresie, stimă de sine scăzută, iar factorii sociali presupun ușurința de a obține alcool, acceptarea socială a consumului de alcool, un stil de viață stresant, etc.

Pe lângă impactul asupra sănătății, consumul excesiv de alcool poate avea consecințe sociale dramatice: probleme relaționale (deteriorarea relațiilor familiale, separare, divorț, abuz și neglijare a copiilor), pierderea prietenilor, dificultăți materiale, pierderea locului de muncă, pierderea locuinței, excludere socială, probleme legale (amenzi, închisoare), comportament sexual nepotrivit (sex neprotejat, viol, sarcină nedorită).

Semne – alcoolism

Simptomele alcoolismului includ: tremor matinal al mâinilor, dureri abdominale, greață, vărsături, amorțeli și furnicături ale membrelor inferioare, confuzie, episoade de violență, ostilitate. Persoana afectată demonstrează o lipsă de control asupra consumului de alcool, imposibilitatea de a elimina sau de a reduce cantitatea de alcool din consum. Un alcoolic va încerca să găsească diverse scuze pentru a consuma zilnic alcool, neglijând mesele, având un aspect fizic neîngrijit și un comportament secretos, în încercarea de a ascunde această dependență.

Ce efecte apar în alcoolism?

Consumul excesiv de alcool are efecte variate asupra organismului, însă aproximativ 1/3 dintre consumatorii cronici de alcool neavând consecinţe la nivel hepatic. Restul pot dezvolta ficat gras, hepatită alcoolică sau ciroză, pancreatită cronică precum și cardiomiopatie dilatativă sau afecţiuni neuro-psihiatrice.

Se consideră doza toxică de alcool este de 60-80 ml alcool absolut/ zi pentru bărbat şi 40-50 ml/ zi pentru femeie, importantă fiind şi durata consumului dar și tipul de alcool consumat. Pentru ca o persoană să prezinte un risc de apariție a bolii etanolice, durata consumului trebuie să fie mai mare de 5 ani, iar consumul continuu este mai periculos, comparativ cu cel intermitent.

Prevalența si tipologii-alcoolism

Alcoolismul la adulții tineri – reprezintă un procent de 31,5% și dezvoltă obiceiuri nesănătoase prin consumul excesiv de alcool (vezi conducere de autovehicule, în stare de ebrietate).

• Alcoolismul la tinerii antisociali – similar cu categoria tinerilor adulți în care alcoolismul se dezvoltă de la o vârstă mai fragedă, tinerii antisociali reprezentând un procent de 21,1% din totalul alcoolicilor; persoanele din această categorie au tulburări de personalitate sau alte probleme de sănătate mintală. Însă, doar 1/3 dintre aceștia solicită ajutor medical.
• Alcoolismul funcțional – dezvoltă probleme legate de consumul de alcool la vârsta mijlocie și reprezintă ~19,4% din populația respondentă; au un istoric de probleme, legat de consumul de alcool în familiile lor și ~1/4 dintre aceștia dezvoltă episoade de depresie.
• Alcoolismul familial intermediar – aproximativ 18,8% dintre participanți se încadrează în această categorie; ca și alcoolicii funcționali, și ei au un istoric de alcoolism în familie și o probabilitate mare de a dezvolta probleme de sănătate mintală și/ sau abuz de substanțe; aproximativ 50% evidențiază manifestări depresive și 20% îndeplinesc criteriile pentru un diagnostic de tulburare bipolară.
• Alcoolismul cronic sever – persoanele încadrate în această categorie au cea mai mare probabilitate de apariție a unor afecțiuni asociate (depresie și anxietate asociate cu boala Parkinson) și se estimează că 80% dintre pacienții cu alcoolism cronic au un istoric familial puternic legat de alcoolism; cu toate acestea, doar aproximativ 2/3 dintre ei solicită ajutor de specialitate.

Alcoolism – forme histologice hepatice

În ficat, metabolizarea alcoolului se realizează la nivelul a trei căi, rezultatul fiind producerea de acetaldehida – metabolit cu hepatotoxicitate mare.

Există trei forme ale leziunilor hepatice, la consumatorii de alcool, care sunt şi stadii histologice majore: ficatul gras alcoolic, hepatita alcoolică și ciroza alcoolică.

Examenul clinic evidenţiază hepatomegalie, sensibilitate hepatică, semne de hipertensiune la nivelul venei porte (splenomegalie, vene ombilicale vizibilă, ascită), semne de alcoolism (eritem palmar, echimoze, steluțe vasculare, ginecomastie).

Paraclinic poate apărea anemie (datorită efectului medulo-toxic al alcoolului, deficiențe de acid folic şi de fier, alterarea metabolismului vitaminei B6), leucocitoză sau leucopenie cu trombocitopenie. Întotdeauna cresc transaminazele (TGP și TGO), enzimele gama-GTP şi fosfataza alcalină, uneori pot avea valori crescute bilirubina şi timpul de protrombină şi poate fi evidențiate valori scăzute de albumina.

Alcoolism – etapele fenomenului de sevraj

La întreruperea consumului, se instalează sevrajul etanolic, care poate fi diferențiat, în funcție de severitatea simptomelor și momentul apariției lor, în: sevraj etanolic minor (cu tremor), major (cu apariția de halucinații), sevraj cu convulsii și delirium tremens (DT). În cadrul DT, majoritatea semnelor clinice ale pacienților cu alcoolism cronic, sunt similare celor din sevrajul necomplicat, dar sunt mult mai severe: tremor, instabilitate vegetativă (hipertensiune și tahicardie), agitație psihomotorie, stare confuzională, halucinații, febră.

Tratament alcoolism

Pentru că alcoolismul nu este considerat un viciu, ci o boală, principiile de tratament abordează diverse opțiuni terapeutice dependente de stadiul evolutiv la momentul diagnosticului, organele afectate și impactul comportamenului pacientului în societate/ anturaj.

Abstinența este singura soluție pentru ieșirea din dependență. Mulți dintre pacienții alcoolici solicită ajutor la insistențele membrilor familiei, primul pas fiind psihoterapia. În faza de alcoolism cronic, o etapă terapeutică este dezalcolizarea, care se aplică în instituții de psihiatrie specializate în tratarea dependențelor.

Tratamentul durează 14–17 zile și constă în ameliorarea medicamentoasă a sevrajului, reechilibrarea funcțiilor respiratorie și cardiacă, corectarea hipoglicemiei, tratamentul unor complicații (hepatită, infecții acute sau cronice, tulburări neurologice). Terapia continuă pentru încă 2-6 luni, cu asistență medicală, psihologică, socială și spirituală.

Referințe:

1. https://skywoodrecovery.com/alcohol/5-types-of-alcoholism/
2. https://insp.gov.ro/wpfb-file/analiza-de-situatie-alcool-2018-pdf/
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Alcoolism
4. Curs de Gastroenterologie, Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes, Timisoara