Importanta calității vieții la pacientele cu cancer mamar

Cuprins:

• Calitatea vieții legată de starea de sănătate (HRQOL) post lumpectomie și mastectomie
• Starea general fizică post mastectomie este mai alterată, comparativ cu cea post lumpectomie
• Diferențe și asocieri ale biomarkerilor inflamatori cu HRQOL

Acestea au fost incluse în ghidurile de prevenție a cancerului de sân, pentru femeile ce prezintă un risc mediu sau crescut. Autoexaminarea periodică a sânilor și mamografia 2D, 3D, reprezintă cele mai fiabile metode de screening, care pot depista cancerul în stadiile incipiente, atunci când acestea sunt efectuate în mod regulat. Femeile care prezintă un risc crescut de apariție a cancerului de sân ar trebui să efectueze anual, atât un RMN mamar, cât și mamografie, începând cu vârsta de 30 de ani. În această categorie sunt incluse femeile cu:

• istoric familial de cancer mamar (un risc min. cuprins între 20 – 25%, pe tot parcursul vieții);
• mutații genetice cunoscute la nivelul genelor BRCA1 sau BRCA2;
• mutații genetice cunoscute la nivelul BRCA1 sau BRCA2 la o rudă de gradul întâi (părinte, frate, soră sau copil);
• sindromul Li-Fraumeni, sindromul Cowden sau sindromul Bannayan-Riley-Ruvalcaba sau cele care au rude de gradul întâi, diagnosticate cu unul dintre aceste sindroame¹.

Cu toate acestea, la nivel global, incidența cancerului de sân continuă să crească, în special în rândul femeilor cu vârste sub 50 de ani. Datorită acestor tendințe a fost nevoie de o continuă perfecționare a managementului acestei patologii de-a lungul timpului, inclusiv a tehnicilor terapeutice chirurgicale, acestea cunoscând o evoluție semnificativă în ultimele trei decenii.

Calitatea vieții legată de starea de sănătate (HRQOL) post lumpectomie și mastectomie

Metodele chirurgicale contemporane pentru cancerul de sân variază foarte mult de la lumpectomie până la diverse tipuri de mastectomie, în funcție de masa de țesut tumoral, timpul de anestezie și necesitatea reconstrucției imediate. Deși de-a lungul istoriei s-au efectuat o serie de studii comparative în ceea ce privește calitatea vieții legată de sănătate, după efectuarea acestor tehnici chirurgicale, în prezent există date limitate legate de evaluarea acestui parametru, coroborat cu metodele chirurgicale contemporane.

În plus, prezența unor anumite procese biologice (de ex. inflamația) asociate cu rezultatele HRQOL nu au fost descrise, încă. În acest sens au fost efectuate 2 studii comparative, pentru a examina diferențele, în ceea ce privește starea fizică și psihologică, nivelul de durere și fatigabilitate, asociat cu o serie de biomarkeri inflamatori sistemici, incluzând interleukina (IL)-6, factorul de necroză tumorală (TNF)-α și proteina C-reactivă (CRP) la femeile cu cancer mamar în stadiu incipient.

În primul studiu au fost evaluate 24 de femei înainte și după intervenția chirurgicală, iar în cel de al 2-lea a fost utilizat un eșantion transversal alcătuit din 240 de femei, atât pentru a confirma rezultatele din Studiul 1 dar și pentru a realiza o comparație cu grupul ce nu a fost supus unei intervenții chirurgicale.

Starea general fizică post mastectomie este mai alterată, comparativ cu cea post lumpectomie

Pacientele incluse în studiul 1 au completat chestionarele pre și post- intervenție chirurgicală. Dintre acestea, un număr de 23 de persoane au efectuat teste imunologice în cadrul vizitelor pre (8 zile înainte de intervenția chrurgicală) și post- intervenție chirurgicală (la 13 zile după intervenția chirurgicală) iar pacientele cu mastectomie (n=9) au beneficiat de reconstrucție mamară imediată.

Astfel, în funcție de tipul de intervenție chirurgicală, au fost identificate diferențe în ceea ce privește rezultatele HRQOL obținute la evaluarea stării fizice, gradului de interferență a durerii și a stării de oboseală.

Analizele care au comparat HRQOL post lumpectomie și mastectomie au arătat că, după mastectomia unilaterală și cea bilaterală s-a înregistrat un status al stării fizice semnificativ mai slab, comparativ cu cea de după lumpectomie. În plus, pacientele cu mastectomie bilaterală au avut o intensitate a durerii și a stării de oboseală mai accentuate, comparativ cu cele care au fost supuse intervenției de lumpectomie. Durata intervenției chirurgicale, care a fost mai mare pentru mastectomia bilaterală, s-a asociat în mod semnificativ cu modificări ale stării fizice generale, cu oboseală și durere postoperatorie.

Este de remarcat asocierea dintre rezultatele biomarkerilor inflamatori sistemici și HRQOL, astfel creșteri ale valorilor biomarkerului IL-6 au fost marcant asociate cu durerea și oboseala intense, dar și cu afectarea stării fizice generale. Creșterea valorilor biomarker-ului TNF-α s-a corelat cu accentuarea  interferențelor durerii și oboselii dar nu și cu modificări ale stării fizice generale.

În cel de-al 2-lea studiu, cele 240 de paciente au îndeplinit cerințele de includere pentru studiul, iar dintre acestea, un număr de 24 de paciente nu fuseseră supuse unei proceduri chirurgicale înainte de înrolare și urmau să fie programate pentru chimioterapie neoadjuvantă. Pentru pacientele care au beneficiat de intervenție chirurgicală, includerea în studiu a avut loc la 4 săptămâni după aceasta.

Un procent de 75% dintre cele cu mastectomie au beneficiat de reconstrucție mamară imediată, iar la un număr de 178 le-au fost recoltate probe de sânge pentru evaluarea unor biomarkerii inflamatori. De remarcat media de vârstă, mai tânără a grupului care nu a fost supus intervenției chirurgicale, comparativ cu vârsta pacientelor din grupurile care au avut lumpectomie sau mastectomie unilaterală.

Rezultatele în ceea ce privește HRQOL analizat în funcție de tipul de intervenție chirurgicală au avut impact asupra starii fizice generale, durerii și stării de oboseală, dar nu și asupra statusului psihic. Pacientele din grupul care au avut mastectomie unilaterală și bilaterală au avut o stare generală fizică semnificativ mai alterată, comparativ cu grupul celor nesupuse unor intervenții chirurgicale, dar și față de cele la care s-a efectuat lumpectomie. Din punct de vedere al prezenței durerii, toate grupurile cu intervenții chirurgicale au avut scoruri mai slabe, comparativ cu cele care nu au fost supuse intervenției chirugicale.

Diferențe și asocieri ale biomarkerilor inflamatori cu HRQOL

Au existat diferențe ale valorilor biomarkerilor inflamatori sistemici (IL-6, TNF-α și CRP) în funcție de tipul intervenției chirurgicale. Astfel, toate cele trei grupuri (lumpectomie, mastectomie unilaterală și bilaterală) au prezentat concentrații semnificativ mai mari de IL-6, comparativ cu grupul ce nu a suferit o intervenție chirurgicală, iar valoarea CRP a fost mai mare la pacientele cu mastectomie bilaterală versus cele cu lumpectomie.

Au fost identificate asocieri între rezultatele biomarkerilor inflamatori sistemici și HRQOL, valori crescute ale IL-6 și TNF-α fiind asociate cu o intensitate mai mare a durerii, oboseală mai accentuată și o stare generală mai precară. Creșteri ale biomarkerului CRP s-au corelat cu o stare fizică mai alterată.

Concluziile celor 2 studii efectuate pe paciente cu cancer de sân au arătat că intervențiile chirurgicale  mai complexe se corelează atât cu HRQOL, cât și cu valorile biomarkerilor inflamatori sistemici. În contextul postoperator acut, concentrații mai mari ale biomarkerilor inflamatori au fost asociați cu o HRQOL mai slabă. Aceste valori crescute s-au regăsit și în cazul pacientelor care au avut mastectomie față de cele cu lumpectomie sau fără intervenție chirugicală.

Cunoașterea impactului fizic al mastectomiilor în contextul postoperator ar putea oferi informații relevante pentru paciente, cu privire la importanța unei intervenții chirurgicale mai complexe, atunci când trebuie aleasă o metodă chirurgicală pentru cancer mamar în stadiu incipient.

Referințe:

1. https://www.cancer.org/cancer/breast-cancer/screening-tests-and-early-detection/american-cancer-society-recommendations-for-the-early-detection-of-breast-cancer.html
2. https://www.nature.com/articles/s41523-022-00456-4