Boli cardiovasculare și riscuri ce pot apărea în sezonul rece

Cuprins:

• Ce se intamplă în timpul sezonului rece?
• Prevenția în cazul pacienților diagnosticați cu boli cardiovasculare
• Consultul cardiologic, esențial în cazul pacienților cu boli cardiovasculare

Un studiu publicat în revista JAMA Cardiology a demostrat că există o creștere a numărului de atacuri de cord (infarct miocardic) atunci când sunt temperaturi scăzute, în special sub 0 grade, vânt puternic, lumină solară slabă și/sau presiune atmosferică scăzută.

În plus, iarna este anotimpul virozelor/gripelor, studiile aratând că riscul unui atac de cord este semnificativ mai mare în primele 7 zile după o infecție (gripă sau pneumonie). Efortul fizic în sezonul rece (ex. lopătatul zăpezii) poate produce un infarct miocardic, care poate fi fatal.

Ce se intamplă în timpul sezonului rece?

Este cunoscut faptul că, în condiții de temperatură scăzută, vasele de sânge își îngustează calibrul (vasoconstricție) ceea ce va duce la creșterea presiunii sângelui (tensiunea arterială), astfel încât debitul de sânge va fi scăzut la nivelul vaselor ce irigă cordul. Situația devine agravantă atunci cînd există și plăci de aterom (acumularea unor depozite de lipide) la nivelul pereților arterelor coronare.

Acestea pot micșora în plus calibrul vaselor de sânge sau pot bloca complet fluxul sanguin (ischemie), ducând la declanșarea infarctului miocardic, printr-un aport inadecvat de sânge la nivelul inimii.

Această variație este legată de mai mulți factori de risc, cum ar fi temperaturi scăzute, activitatea fizică intensă, poluarea aerului, infecțiile și anumite obiceiuri alimentare. Astfel, în perioada sezonului rece este important ca persoanele cu risc crescut de BCV să fie extrem de precaute, atunci când temperaturile scad.

Vremea rece poate afecta și ritmul cardiac (‘’bătăile inimii’’) deoarece atunci când temperatura scade, inima trebuie să pompeze ritmic mai mult sânge în circulatia generală, pentru a menține o temperatură optimă a organismului, ceea ce poate duce la creșterea frecvenței cardiace.

Deși un ritm cardiac rapid nu este obligatoriu un semnal de alarmă a aparitiei unui atac de cord sau de boală cardiacă, instalarea sa poate avertiza că inima depune un efort excesiv și aceasta stare trebuie ameliorată.

Stilul de viață în timpul sezonului rece se modifică, oamenii au tendința să consume o cantitate mai mare de alimente bogate în grăsimi, alcool în exces (mai ales în timpul sărbătorilor de iarnă), toate aceste comportamente putând duce la creșterea în greutate, cu un dezechilibru al profilului lipidic și implicații majore în creșterea riscului de boli cardiovasculare.

Activitățile sportive pe timp de iarnă (schi, patinaj, sanie)pot suprasolicita activitatea cardiacă.

Prevenția în cazul pacienților diagnosticați cu boli cardiovasculare

Pacienții care suferă de boli cardiovasculare (cardiopatie ischemică, insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială, aritmii, tromboze venoase profunde) pot preveni acest tip de tulburări, ce pot surveni din cauza  temperaturilor scăzute prin: vaccinarea antigripală anuală, vaccinare antipneumococică la vârste de peste 65 ani (împotriva pneumoniei), spălarea frecventă a mâinilor, odihnă în timpul nopții (7-8 ore), reunțarea la fumat, exerciții fizice efectuate în mod regulat, consum de lichide.

Atunci când apar semne specifice de infarct, este imperios necesar un tratament în urgență. Acestea pot fi sub forma unor dureri precordiale, cu iradiere într-unul sau ambele brațe, în zona toracică, umeri, gât, maxilar sau în zona superioară a abdomenului ( confundat deseori cu indigestie), dificultăți de respirație, transpirații, greață și vărsături

Consultul cardiologic, esențial în cazul pacienților cu boli cardiovasculare

Consultul cardiologic este extrem de important, în cadrul acestuia medicul făcând o evaluare complexă a stării de sănătate. Acesta poate recomanda o serie de investigații, precum: măsurarea tensiunii arteriale, radiografie toracică, electrocardiograma (EKG), monitorizare tip Holter, ecocardiogramă, test de efort, cateterism cardiac, tomografie computerizată cardiacă, RMN cardiac.

Din grupul testelor de laborator, menționăm: hemograma, uree, ionograma (sodiu, potasiu, magneziu), glicemie, profil lipidic, teste de evaluarea a funcției hepatice (GPT, GOT), a tiroidei (TSH, FreeT4), precum și biomarkeri cardiaci – troponina, NT-proBNP.

Pentru a reduce riscul de apariție a acestor probleme de sănătate, este important menținerea unui stil de viață sănătos, exerciții fizice regulate și o alimentație echilibrată. În plus, este necesară sporirea atenției, la identificarea unor simptome cardiace  și solicitarea de asistență medicală în regim de urgență.

Cunoscând factorii de risc și luând măsurile de precauție adecvate, vă puteți menține starea generală de sănătate, având o inimă sănătoasă, indiferent de anotimp!

Referințe:

1. https://www.bhf.org.uk/-/media/files/research/heart-statistics/bhf-statistics-compendium-2022.pdf?rev=79c10677e14141ee886970ac9808f1db&hash=79A256DC5330081D89E5D5124E1F60EC
2. https://ourworldindata.org/grapher/number-of-deaths-per-year
3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3662093/
4. https://www.modernheartandvascular.com/cold-weather-and-heart/
5. https://www.clevelandheartlab.com/blog/the-heart-risk-that-comes-with-winter/
6. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-disease/diagnosis-treatment/drc-20353124