Astmul
Ce este astmul?
Astmul este o boală respiratorie comună ce afectează în funcție de regiunea geografică, 1 – 18% din populație, din toate categoriile de vârstă. Prevalența sa este în continuă creștere în multe țări, mai ales în rândul copiilor.
Astmul are la bază inflamația cronică a căilor aeriene ce conduce la îngustarea acestora, determinând scăderea fluxului de aer expirat. Simptomele sunt de severitate variabilă, fiind reprezentate de respirație șuierătoare (wheezing), dificultăți de respirație (dispnee), senzație de constricție toracică și tuse.
Astm: simptome
Simptomele pot fi declanșate de anumiți factori, cum ar fi: efortul fizic, expunerea la alergeni sau substanțe iritante, modificările atmosferice sau infecțiile respiratorii virale. La copiii sub 5 ani tabloul clinic este dominat de wheezing-ul recurent ce apare în mod caracteristic în asociere cu infecții virale ale tractului respirator superior.
Simptomele și limitarea fluxului de aer expirat se pot remite spontan sau în urma medicației specifice, astfel că acestea pot fi absente pe perioade de timp mai îndelungate (săptămâni sau chiar luni). La unii pacienți însă se pot produce frecvent exarcerbări ale bolii ce pot fi uneori amenințătoare de viață, astfel că astmul reprezintă o problemă majoră de sănătate publică.
Astmul alergic
Astmul alergic este cea mai cunoscută formă de astm. Adesea debutează în copilărie în asociere cu un istoric personal și/sau familial de boli atopice: eczema (dermatita) atopică, rinita alergică, alergiile alimentare.
Astmul nu poate fi vindecat, însă diagnosticul corect și instituirea unui plan adecvat de tratament pot controla simptomele pe termen lung și preveni complicațiile.
Diagnosticul de astm se stabilește:
- pe baza istoricului bolii;
- examenelor paraclinice (în speciale spirometria cu ajutorul căreia este evaluată capacitatea respiratorie);
- și a probei terapeutice.
La copiii sub vârsta de 5 ani diagnosticul poate fi dificil deoarece episoade repetate de wheezing și tuse pot fi întâlnite și în absența astmului.
Cum se diagnostichează astmul alergic?
Evaluarea statusului atopic și a sensibilizării la diverși alergeni din mediu reprezintă o etapă importantă în diagnosticul și managementul astmului. Determinarea de IgE specifice față de o serie de alergeni respiratori reprezintă o metodă neinvazivă de identificare a posibililor agenți implicați în declanșarea crizelor de astm. De asemenea, aceste teste pot fi utile în investigarea copiilor mici cu manifestări respiratorii recurente la care identificarea componentei alergice este esențială pentru o abordare terapeutică adecvată – panel alergeni respiratori.
