Alergia la ambrozie, o problemă de sănătate publică
Alergia la ambrozie face parte din categoria alergiilor sezoniere, fiind o problemă de sănătate publică în toată lumea. 40% dintre persoanele care suferă de alergii respiratorii sunt alergice la diferite polenuri. Conform statisticilor existente, 482.000 de români sunt alergici la polenul de ambrozie, raportat la cele 9.000.000 de persoane active. Aceste date evidențiază o prevalență crescută a alergiei la ambrozie, de 5,35% în populația activă din România1.
Ce este alergia la ambrozie?
Ambrozia (Ambrosia Artemisiifolia) este o plantă originară din America de Nord, o iarbă salbatică întâlnită și pe teritoriul României și menționată pentru prima dată în țara noastră, în anul 19081. Planta este extrem de adaptabilă la condițiile meteorologice, căldura și seceta ducând la creșterea producției de polen a acesteia. Ea înflorește în a doua jumătate a lunii iulie și rezistă până în octombrie. Polenizarea este realizată cu ajutorul vântului prin răspândirea în atmosferă a miliarde de particule de polen (celulele vegetale cu rol în înmulţirea plantelor) și a unui număr mare de semințe (~30.000), care își păstrează calitățile germinative până la 40 de ani. Polenul se poate răspândi pe calea aerului câteva sute sau chiar mii de kilometri și poate provoca reacții alergice persoanelor sensibile, chiar dacă acestea locuiesc în zone în care planta este mai puțin răspândită. Este suficientă o concentrație în aer de 30 de particule de polen/m3 pentru a induce reactia alergica2. Planta atinge perioada de maximă polenizare în lunile august – septembrie.
Care sunt simptomele alergiei la ambrozie?
Simptomele frecvent întâlnite sunt specifice rinitei alergice cunoscuta si sub denumirea de “febra fanului” – nas înfundat sau secreții nazale abundente, ochi înlăcrimați, prurit facial, strănut în salve, ce apar imediat după contactul cu alergenul, respectiv polenul de ambrozie. Aceste simptome se pot agrava în cazurile de astm alergic, tabloul clinic fiind descris cu dispnee – senzație de sufocare, wheezing – șuieratură respiratorie acută, tuse care apare noaptea sau după un efort intens. De asemenea, simptomele rinitei alergice pot fi asociate și cu semnele conjuctivitei alergice (ochi roșii, lacrimare, mâncărimi).
Alergia la ambrozie poate duce la o alergie încrucișată cu diferite alimente (mere, banane, piersici, nectarine, pepene galben sau roșu, dovlecei și castraveți) sau alte plante (ierburi, margarete, arnica și mușețelul)4.
Care este tratamentul alergiei la ambrozie?
Abordarea terapeutică este complexă și poate include evitarea expunerii la polen, medicația simptomatică stabilită de medicul alergolog sau hiposensibilizare prin expunere treptată la alergen (imunoterapie). Prin administrarea unor doze crescânde de alergen specific, pe o durată de câteva luni, se efectuează desensibilizarea progresivă, aceasta fiind o metodă eficientă de reducere a incidenței alergiilor.
Care este prevalența rinitei alergice la polenul de ambrozie?
Într-un studiu publicat în anul 2019 în revista Current Health Sciences Journal, Nona-Aura Florincescu-Gheorghe et al. – The Prevalence of Allergic Rhinitis to Ambrosia Elatior in Oltenia Area – efectuat pe 1004 pacienți din vestul României, s-a evaluat prevalența rinitei alergice la polenul de ambrozie și asocierea acesteia cu conjunctivita alergică sau astmul. Pacienții monitorizați erau diagnosticați cu rinită alergică și consultați în Ambulatoriul de Alergologie al Spitalului Central „Filantropia”, Craiova, în perioadele:
- Ianuarie 2011 – Decembrie 2012;
- Iulie 2014 – Octombrie 2015.
Testele cutanate utilizate au fost standardizate conform Ghidurilor Internaționale publicate de Grupul European și Academia Europeană de Alergologie și conțineau extracte de alergeni. Pacienții cu teste cutanate pozitive la aeroalergene au fost incluși în studiu. Vârsta acestora a variat între 3 și 77 de ani. Studiul a evidențiat că peste 90% dintre pacienți erau femei și un procent crescut al alergiilor se înregistra în rândul tinerilor, din categoria de vârstă 10 – 19 ani. 77,09% dintre cazurile diagnosticate cu rinita alergica au prezentat reacții pozitive la diferite polenuri, 41,83% la acarieni, 8,67% au prezentat sensibilitate la mucegaiuri și un procent mai mic, de 7,87%, au fost sensibili la scuamele epiteliale animale.
Dintre cei 774 pacienți (77,09% cazuri cu rinită alergică) care au prezentat sensibilitate la diverse polenuri, majoritatea au avut reacții pozitive la polenul de ambrozie (elatior) – (490 pacienți), respectiv 48,80%. 42,63% erau sensibili la polenul de iarbă, 30,98% la polenul de artemisia și mai puțin de 5% dintre cazuri au prezentat reacții alergice la alte polenuri.
| Polen | Procent |
|---|---|
| Polen ambrozie | 48.80% |
| Polen de iarbă | 42.63% |
| Polen de artemisia | 30.98% |
| Alte polenuri | <5% |
Studiul a confirmat, pe de o parte că polenul de ambrozie a devenit cea mai mare sursă de aeroalergeni, iar pe de altă parte a evidențiat că 97,76% dintre pacienții sensibili la polenul de ambrozie erau diagnosticați cu rinită alergică persistentă. Trei sferturi dintre aceștia (73,06%) prezentau și simptome asociate de conjunctivită alergică. În ceea ce privește asocierea cu astmul, doar 22,65% au dezvoltat și simptome de astm bronșic.
Cum poate fi diagnosticată alergia la ambrozie?
Primul pas către un diagnostic este realizat de medicul alergolog cu ajutorul anamnezei, examenului clinic și al testelor cutanate prin înțepare („prick” test). Acestea se efectuează prin administrarea pe suprafața pielii a unui extract ce conţine o cantitate redusă din alergenul suspectat. Dacă reacția este pozitivă, în câteva minute apare o papulă (umflătură) asemenea unei înţepături de ţânţar.
O altă etapă care ajută la diagnosticarea alergiei constă în efectuarea testelor serologice, determinarea serică de IgE-alergen specifice față de extracte de alergeni,. Acestea se procesează în laborator şi e nevoie doar de oprobă de sânge din care se pot determina cantitativ, cu precizie, anticorpii IgE specifici impotriva unui anumit alergen. În cazul alergiei la ambrozie testul recomandat este Ambrosia elatior, IgE specific. Aceeaşi probă de sânge poate fi folosită pentru a testa şi alţi alergeni suspectaţi. În laboratoarele Synevo poate fi efectuat un panel de alergeni respiratorii care ajută la identificarea alergenilor “trigger” – responsabili de manifestările clinice – dintr-un set de 13 alergeni comuni, întâlniţi atât în interiorul locuinţelor (păr de pisică, păr de câine, aspegillus), cât și în mediul exterior (polen de ambrozie, timoftică, pelin, mesteacăn).
Cea de-a treia etapă de diagnostic o reprezintă efectuarea unui test molecular cu ajutorul căruia pot fi determinate simultan IgE specifice față de ~300 alergeni (extracte de alergeni „integrali” și componente moleculare) prin tehnoogie multiplex. ALEX reprezintă un instrument de diagnostic in vitro pentru sensibilizarea alergică care acoperă marea majoritate a alergenilor inhalatori, alimentari, latexuri și veninuri de Hymenoptere (albina și viespea).
Pentru o diagnosticare corectă și pentru instituirea unui tratament în faze incipiente este recomandat să consultați un specialist, alergiile fiind cauzate de numeroși alergeni,iar simptomatologia fiind adesea confundată cu gripa, viroza respiratorie sau COVID-19.
Pentru eradicarea alergiilor la ambrozie numeroase state se concentrează pe limitarea răspândirii polenului de ambrozie. Responsabilitatea identificării terenurilor infestate din România și a eradicarii acestei buruieni revine autorităților administrației publice locale, așa cum este menționat în articolul 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 707/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018.
Referințe:
