Alergia, o problemă pentru tine?
Alergia este o reacţie anormală a organismului la una sau mai multe substanţe, inofensive în general pentru majoritatea oamenilor. Substanţele care provoacă reacţii alergice poartă denumirea de alergeni.
Alergia este în esenţă o afecţiune fizică, dar factorii psiho-emoţionali (stresul, frica, furia, etc.) pot determina sau agrava simptomatologia.
Alergia: sursele declanșării
Cele mai comune surse pentru alergii sunt: polenul copacilor, ierburilor şi gramineelor, praful de casă, mucegaiurile, animalele, anumite alimente şi medicamente, precum şi înţepăturile de insecte.
După calea de pătrundere în organism, alergenii pot fi clasificaţi în: pneumalergeni (polen, praf de casă, mucegaiuri, peri şi epiderme de animale), alergeni alimentari (albuşul de ou, laptele de vacă, capşuni – fragi, etc.), alergeni de insecte (veninuri de insecte), alergeni medicamentoşi şi alergeni chimici (profesionali sau nu).
Scutul de apărare al organismului împotriva infecţiilor şi bolilor este format din anticorpi sau imunoglobuline.
Unele persoane produc în exces un anumit anticorp numit imunoglobulina E (IgE). Anticorpii IgE în cantităţi abundente, suprareacţionează atunci când intră în contact cu un alergen, stimulând eliminarea în organism a unor compuşi chimici care la rândul lor accelerează simptomele alergiei mediate de IgE.
Alergia: care pot fi simptomele?
Reacţiile alergice determină simptome variate, ale diferitelor organe şi sisteme, localizate mai frecvent la nivelul:
- nasului – rinita alergică sau “febra fânului”, cu simptome precum mâncarime şi congestie nazală, strănut şi secreţii nazale apoase
- plămânilor – astm bronşic, cu simptome precum senzaţii de sufocare şi wheezing (“şuierat”)
- ochilor – conjunctivita, cu mâncărimi, roşeaţă şi lăcrimare
- pielii
- eczeme (dermatite atopice), erupţie însoţită de mâncărimi la nivelul braţelor, picioarelor şi gâtului
- dermatite de contact, leziuni caracteristice însoţite de mâncărimi care pot apărea în urma contactului direct cu substanţe provenite din produse cosmetice, bijuterii, îmbrăcăminte, precum şi prin contactul cu diverşi alergeni profesionali
- urticarie – placarde de diferite mărimi, care provoacă mâncărime, şi apar pe piele, buze, în gură sau nas
- tractului digestiv, manifestându-se prin crampe stomacale, vărsături şi diaree.
Alergiile afectează aproximativ 20% din populaţie, iar o parte din ele sunt transmise ereditar.
Primele simptome ale alergiei pot apărea la orice vârstă, dar cei care sunt predispuşi la alergii vor dezvolta simptome încă din copilarie.
Alergia mea va dispărea?
În unele cazuri, simptomele alergiei pot dispărea de la sine. Un procent ridicat dintre copiii care suferă de eczeme alergice vor dezvolta eventual astm şi alte probleme respiratorii, iar rinitele alergice netratate ori astmul pot produce anomalii fizice şi probleme emoţionale, care vor avea repercursiuni şi în perioada adultă.
Aceia dintre noi care au avut ocazional semne uşoare de alergie în copilărie pot dezvolta în timp simptome mult mai grave şi mai persistente.
Fără tratament şi îngrijire medicală, eczema alergică se poate extinde şi suprainfecta, de aceea este important să fie detectată din timp şi tratată corespunzător.
Cum pot ştii la ce sunt alergic?
Sursa principală care cauzează simptomele unei alergii poate fi o substanţă din afara casei, din încăperi sau chiar din mâncare. De aceea, este important ca medicul tău să discute cu tine, să-ţi cunoască istoricul personal şi familial, obiceiurile (inclusiv momentul în care s-a declanşat/ accentuat această afecțiune, precum şi locul în care te aflai când au apărut simptomele).
Dacă antecedentele tale sugerează posibile cauze ale alergiei, pot fi efectuate teste cutanate sau teste serologice pentru a identifica şi confirma una sau mai multe substanţe cauzatoare.
Testele cutanate se efectuează prin administrarea unui extract ce conţine o cantitate redusă din alergenul suspectat. Dacă eşti alergic, în câteva minute apare o papulă (umflătură) asemenea unei înţepături de ţânţar.
Testele serologice, care acum se pot lucra şi în Romania, se efectuează în laborator şi e nevoie doar de o singură probă de sânge din care se pot determina cantitativ, cu precizie, anticorpii IgE specifici unui anumit alergen. Aceeaşi probă de sânge poate fi folosită pentru a testa şi alţi alergeni suspectaţi.
dacă ai probleme severe de piele
dacă există riscul de a suferi o reacţie alergică chiar şi la o cantitată foarte redusă de alergen
dacă urmezi un tratament cu anti-histaminice sau alte medicamente care pot influenţa rezultatul testelor cutanate
dacă ţi-e teamă de testele cutanate
Determinarea anticorpilor IgE specifici se poate face atât pentru alergeni individuali (ex: cacao, venin de viespe, polen de mesteacăn, gândacul de bucătărie), cât şi pentru un amestec de alergeni (ex: amestec de alergeni alimentari obişnuiţi, amestec de alergeni din praful de casă, amestec de mucegaiuri, etc.).
Existând o multitudine de teste pentru alergenii individuali, este dificil să se aleagă de la început acest tip de determinări, mai ales în lipsa unor argumente clinice clare.
De aceea, în prima etapă de diagnosticare se recomandă efectuarea testelor multi-alergen care demonstrează prezenţa în ser a anticorpilor IgE la diverse mixturi de alergeni alese în funcţie de vârsta şi simptomele pacientului. Exemple de astfel de teste sunt:
Phadiatop infant este recomandat copiilor cu vârsta între 0-4 ani. Acest test oferă posibilitatea testării la cei mai obișnuiți alergeni alimentari și inhalanți.
Phadiatop, recomandat copiilor mai mari și adulților, demonstrează prezența anticorpilor IgE specifici la cei mai obișnuiți alergeni inhalanți din mediu.
Amestec de alergeni alimentari testeazp prezența anticorpilor IgE specifici la cei mai obișnuiți alergeni alimentari: albuș de ou, lapte de vacă, pește, alune, soia, grâu.
În cazul în care se obţine un rezultat pozitiv la testele multi-antigen, se recomandă continuarea investigaţiilor alergice cu determinarea IgE specifice pentru alergeni individuali.
Cum poate medicul meu să trateze alergia?
Reacţiile alergice apar numai după ce alergenul intră în contact cu organismul. De aceea, cea mai bună metodă de a preveni reacţiile alergice sau de a controla cu succes simptomele alergiei este de a evita contactul cu alergenii.
Dacă dezvolţi o simptomatologie uşoară sau moderată când eşti expus la alergeni, problema ta poate fi uşor controlată cu medicamente precum anti-histaminice sau decongestionante nazale prescrise de medic.
Pentru anumite tipuri de alergii, medicul tău poate prescrie o imunoterapie. Tratamentul constă în administrarea unor doze crescânde de alergen specific pe o durată de câteva luni, urmărindu-se desensibilizarea progresivă. Rolul este de a spori toleranţa organismului la alergenul respectiv.
Dr. Cristina Mambet
Medic specialist laborator
Laborator Synevo Bucureşti
