Anemia feriprivă: cea mai frecventă formă de anemie

Cuprins:

• Simptomele specifice pentru anemia feriprivă
• Diagnostic – anemie feriprivă
• Teste suplimentare
• Grupe de risc
• Tratament – anemie feriprivă

Simptomele specifice pentru anemia feriprivă

Inițial, anemia feriprivă se poate manifesta printr-o formă ușoară și astfel, poate trece neobservată. Însă, pe măsură ce organismul devine tot mai deficitar în fier și anemia se agravează, semnele și simptomele se intensifică². Acestea pot include: oboseală extremă, slăbiciune, paloare, dureri toracice, bătăi rapide ale inimii (tahicardie) sau dificultăți de respirație, cefalee, senzatia de amețeală, mâini și picioare reci, inflamație sau durere la nivelul limbii. De asemenea, pot fi observate unghii casante, apetit paradoxal față de substanțe nealimentare, sau apetit scăzut, în special la sugarii și copiii cu anemie prin deficit de fier.

Diagnostic – anemie feriprivă

Anemia feriprivă este diagnosticată prin analize de sânge care trebuie să includă: hemograma completă (HLG) și teste pentru a evalua nivelul fierului: feritina serică, sideremia, capacitatea totală de legare a fierului și/sau transferina. La o persoană care este anemică din cauza deficitului de fier, aceste teste arată: hemoglobină (Hg) și hematocrit (Hct) scăzute, volum celular mediu scăzut, feritină scăzută, fier seric scăzut, transferină sau capacitate totală de legare a fierului ridicată, saturație scăzută a fierului. Frotiul periferic sau examinarea la microscop a celulelor din sânge poate arăta eritrocite mici, de formă ovală, cu centrul palid, denumite anulocite. În cazul deficienței de fier severe, numărul de leucocite (globule albe) poate fi scăzut, iar numărul de trombocite poate fi crescut sau scăzut.

Teste suplimentare

Carența de fier este frecventă la femeile aflate la menstruație și la cele însărcinate, la copii și alte persoane cu un istoric alimentar cu exces de lapte de vacă sau alimente cu conținut scăzut de fier³.

La pacienți precum bărbații, femeile aflate în postmenopauză sau femeile mai tinere cu anemie severă, se recomandă investigații suplimentare, precum: testarea pentru depistarea sângelui în scaun (Test imunologic cantitativ pentru detectare hemoragii oculte din materiile fecale),  endoscopie superioară și inferioară, enteroscopie cu capsulă, clismă cu bariu și/ sau biopsie a intestinului subțire pentru identificarea unor anomalii ale tractului gastrointestinal, testarea urinei pentru depistarea sângelui sau a hemoglobinei (sumar de urină). La femeile cu pierderi de sânge menstrual cu aspect anormal, sau în cantităti patologic crescute, poate fi recomandată și o evaluare ginecologică, ce va include o ecografie pelvină și/sau biopsie uterină.

Uneori este dificil de diagnosticat cauza deficitului de fier, iar medicul poate suspecta boli ereditare, precum talasemia, hemoglobinopatiile sau alte boli ale sângelui. Persoanele cu infecții sau afecțiuni cronice, cum ar fi insuficiența renală, boli autoimune și tulburări inflamatorii, pot avea, de asemenea, eritrocite patologice, de volum mic (microcite). Atunci când cauza anemiei nu este clară, medicul poate indica și un consult hematologic de specialitate.

Grupe de risc

Sumarizand, următoarele grupuri de persoane prezintă  risc de anemie feriprivă: femeile însărcinate, cele care alăptează, sau care au născut recent, persoanele care au suferit o intervenție chirurgicală majoră sau traumatisme fizice. De asemenea sunt la risc persoanele vegetarienii, veganii și alte persoane a căror dietă nu include alimente bogate în fier; știind că fierul din legume, chiar și din cele mai bogate în fier, nu este absorbit la fel de bine ca cel din carne și pește.

Este important de știut că vor fi expusi copiii care consumă cantități ridicate de lapte de vacă/zi; acest aliment este sărac în fier și poate să diminueze absorbția fierului și să irite mucoasa intestinală, generând pierderi cronice de sânge.

Alte cauze ale deficienței de fier includ pierderea de sânge din tractul gastrointestinal (gastrită, esofagită, ulcer gastric sau duodenal, hemoroizi, angiodisplazie). De asemenea pot fi responsabile și diverticulita sau tumorile din esofag, stomac, intestinul subțire sau colon, sângerările nazale cronice, pierderi de sânge de la nivelul rinichilor sau vezicii urinare, donările frecvente de sânge sau hemoliză intravasculară.  

Pot fi la risc si persoanele care au suferit interventii bariatrice, cu bypass gastric, cu scopul scăderii în greutate.

Tratament – anemie feriprivă

Odată identificată cauza anemiei, medicul prescrie un tratament care vizează etiologia bolii. Dacă hemograma indică un număr scăzut de globule roșii, vor fi recomandate tablete cu conținut de fier,  pentru a compensa lipsa acestuia din organism⁴. Medicul poate să indice repetarea testelor de laborator în lunile următoare tratamentului, pentru a verifica răspunsul la tratament și dietă.

Dacă dieta este parțial cauza anemiei prin deficit de fier, medicul recomandă alimentele care sunt bogate în fier: carne, legume cu frunze de culoare verde-închis, cereale și pâine cu conținut suplimentar de fier, fructe uscate, leguminoase (fasole, mazăre și linte).

Alimentele și băuturile care, consumate în cantități mari, îngreunează absorbția fierului în organism, sunt ceaiul, cafeaua, laptele și produsele lactate sau alimentele cu niveluri ridicate de acid fitic, cum ar fi cerealele integrale (care pot împiedica organismul să absoarbă fierul din alte alimente și din medicamentele cu conținut de fier, administrate).

Referințe:

1. Iron-Deficiency Anemia: Symptoms, Treatments & Causes (clevelandclinic.org)
2. Iron deficiency anemia – Symptoms and causes – Mayo Clinic
3. Iron-Deficiency Anemia – Hematology.org
4. Iron deficiency anaemia – NHS (www.nhs.uk)