boli cardiovasculare, boli cardiovasculare cauze, boli de inima, Afecțiuni cardiace, factori de risc cardiovasculari, factori de risc in bolile cardiovasculare, boli de inima simptome, probleme cardiace

Bolile aparatului cardiovascular (BCV – boli cardiovasculare) reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial, cu un număr de 17,9 milioane decese anual. BCV sunt un grup de afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge care includ vasele de sânge coronariene, cerebrale dar pot fi și consecințe ale unor boli reumatice (cu răsunet la nivel cardiac) și al unor boli sistemice autoimune. Mai mult de 4 din 5 decese prin boli cardiovasculare se datorează atacurilor de cord și accidentelor vasculare cerebrale, iar o treime dintre aceste decese apar prematur, la persoanele cu vârsta sub 70 de ani.

În România, 60% dintre decesele populației sunt cauzate de apariția bolilor cardiovasculare, țara noastră având una dintre cele mai reduse speranțe de viață din țările Uniunii Europene, atât la bărbați, cât și la femei.

Cuprins:

Boli cardiovasculare: cauze și simptome

Boli cardiovasculare: diagnostic și complicații

Boli cardiovasculare: stil de viață și tratament

Cei mai importanți factori de risc comportamentali pentru boli de inimă și accident vascular cerebral sunt reprezentați de dieta nesănătoasă, sedentarismul, fumatul și consumul excesiv de alcool. Efectele acestor factori de risc comportamentali pot duce la creșterea tensiunii arteriale, a glicemiei, a lipidelor din sânge, supraponderabilitate și obezitate. Acești „factori de risc cardiovasculari intermediari” generează un risc crescut de infarct de miocard, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și alte complicații.

Identificarea pacienților cu cel mai mare risc de BCV, împreună cu recomandarea/ instituirea unui tratament adecvat pot preveni decesele premature (<70 ani).

Boli cardiovasculare: cauze și simptome

Ateroscleroza poate deteriora vasele de sânge, prin organizarea plăcii de aterom, ce determină îngustarea sau blocarea vaselor de sânge, acest lucru făcând posibilă apariția unui eveniment cardiac – atac de cord – manifestat prin durere precordială (angină pectorală sau infarct acut de miocard) sau a accidentului vascular cerebral (AVC).

Simptomele bolilor cardiovasculare diferă în funcție de tipul patologiei cardiace și se pot manifesta diferit la bărbați, comparativ cu femeile. De exemplu, bărbații pot descrie dureri precordiale, iar femeile pot avea mai frecvent un disconfort toracic, dificultăți de respirație (dispnee), greață și oboseală extremă.

Semnele și simptomele bolilor cardiovasculare pot include și: scurtarea respirației, senzația de amorțeală, slăbiciune, senzația de picioare sau brațe reci (dacă diametrul vaselor de sânge ce irigă zonele afectate, este diminuat), durere iradiată la baza gâtului, maxilarului, a abdomenului superior sau a toacelui posterior, bătăi accelerate ale inimii (tahicardie) sau lente (bradicardie), leșin (sincopă).

Cauzele bolilor vasculare

Cauzele acestor afecțiuni cardiace pot fi alte boli de fond, ca diabetul, o boală valvulară cardiacă sau chiar anumite infecții bacteriene, virale sau parazitare. Ele pot fi produse și de administrarea anumitor medicamente (steroizi anabolizanți), utilizarea excesivă de alcool, tutun sau cofeină, defecte cardiace congenitale, tensiunea arterială crescută sau stresul prelungit.

Alți factori de risc cardiovasculari ar putea fi reprezentați de o boală autoimună (lupusul), de o dietă bogată în proteină animală, care produce valori crescute ale colesterolului, la femei, de menopauză, și nu în ultimul rând, o cauză importantă este istoricul familial de boală cardio-vasculară.

Boli cardiovasculare: diagnostic și complicații

Persoanele aparent sănătoase (asimptomatice), dar care vor să-și evalueze riscul de a dezvolta o boală cardiovasculară (ex. infarct de miocard sau accident vascular cerebral) pot efectua periodic o serie de analize, pentru monitorizarea stării generale de sănătate a aparatului cardio-vascular.

Boala cardiovasculară aterosclerotică (BCV) este frecventă în populația generală, afectând majoritatea adulților care depășesc vârsta de 60 de ani. Ca și categorie de diagnostic, BCV include patru domenii majore:

Boala coronariană (CHD), manifestată prin infarct de miocard (IM), angina pectorală și/ sau insuficiență cardiacă;
Boala cerebrovasculară, manifestată prin accident vascular cerebral (AVC) și atac ischemic tranzitor (AIT);
Boala arterelor periferice, manifestată prin claudicație intermitentă și ischemie critică a membrelor;
Ateroscleroza aortică și anevrismul de aortă toracică sau abdominală.

Urmărind aceste patru domenii clinice, cele mai utile analize de laborator pentru evaluarea riscului de apariție a acestor categorii de boli cardiovasculare sunt:

Profilul lipidic (LDL-C, HDL-C, colesterol, trigliceride) măsoară cantitatea și tipul de lipide (grăsimi) din sânge.

Colesterol nonHDL- este un parametru calculat prin scăderea valorii HDL-C (colesterolul ‘’bun’’) din valoarea colesterolului total. Conform unor ghiduri recente, este un indicator mai bun decât măsurarea LDL-C (colesterolul ‘’rău’’). Acesta asigură o evaluare mai corectă a riscului cardiovascular decât LDL-colesterolul, la indivizii cu hipertrigliceridemie, deoarece evaluează mai complet și mai acurat riscul aterogen (ținând cont de potențialul înalt aterogen al particulelor de lipoproteine).

Studiile au arătat că măsurarea non-HDL-colesterolului ar fi mai benefică pentru stabilirea unei terapii cât mai eficiente, în special în cazul persoanelor cu un nivel al trigliceridelor > 200mg/ dL.

Glucoza serică – măsurarea glicemiei à jeun, cu evidențierea unor valori constant mai mari de 100 mg/dl reprezintă un factor de risc cardiovascular.

Apolipoproteina A-1 și Apolipoproteina B (apolipoproteinele serice)

Apo A-1 poate fi testată împreună cu apo B sau alte teste din profilul lipidic, atunci când se evaluează riscul de a dezvolta o BCV, sau când se identifică un istoric personal și/ sau familial de boli de inimă, asociat cu niveluri lipidice anormale, în special niveluri semnificativ crescute ale trigliceridelor. Unele creșteri ale apo B-100 (și LDL-C) au o cauză genetică (se datorează unor mutații în gena APOB). Aceste defecte genetice împiedică eliminarea de LDL-C din sânge și duc la acumulări ale acestuia în circulația sanguină, crescând riscul apariției bolilor de inimă.

Profil lipidic

Preț: 76.00 lei

Glucoză serică (glicemie)

Preț: 19.00 lei

Apolipoproteina A1

Preț: 72.00 lei

Apolipoproteina B

Preț: 25.00 lei

Lipoproteina a (Lp [a]) – Lipoproteina (a) (Lp [a]) – este un biomarker promițător, care contribuie la rafinarea strategiilor actuale de evaluare a riscului bolilor aterosclerotice cardiovasculare și se estimează că este crescută la aproximativ 20% din populația lumii. Studiile privind Lp (a) sugerează că are o valoare adăugată în medicina preventivă, fiind utilă în diagnosticarea persoanelor cu ateroscleroză dezvoltată prematur, a celor cu istoric familial de boală cardiovasculară, a persoanelor cu niveluri crescute de LDL colesterol asociate cu cel puțin 2 factori de risc cardiovascular, pacienților cu by-pas-uri vasculare.

Lipoproteina (a)

Preț: 107.00 lei

Lipoprotein-Associated Phospholipase A2 (Lp-PLA2) – acest biomarker pare să joace un rol în procesul inflamator vascular și se consideră că ajută la promovarea aterosclerozei. Testul semnalizează inflamația vasculară, iar un nivel ridicat sugerează apariția unor evenimente cardiovasculare, inclusiv atac de cord sau accident vascular cerebral. Acest test poate ajuta la selectarea unor tratamente cât mai eficiente pentru a preveni un accident vascular cerebral. Nivelurile ridicate de Lp-PLA 2 sunt, de asemenea, asociate cu complicații vasculare cu răsunet la nivel renal, la persoanele cu diabet zaharat.¹¹

Proteina C reactivă cu înaltă sensibilitate (hsCRP) – este un test de fază acută, inflamatorie. Nivelurile serice hsCRP se corelează atât cu factorii clasici de risc cardiovascular (fumat, vârstă, greutate, diabet), cât și cu unele particularități clinice individuale (ex. infarct miocardic în antecedente). Testul hs-CRP detectează cu acuratețe niveluri mai scăzute ale proteinei vizate, comparativ cu testul CRP standard.

Testul hs-CRP poate fi util, nu numai la persoanele aparent sănătoase, ci și la adulții cu boli cardiace congenitale, creșteriile CRP fiind asociate cu un status funcțional și o capacitate de exercițiu fizic mai scăzute, un risc mai mare de deces sau spitalizare cardiovasculară. Experiența clinică arată că persoanele cu niveluri serice CRP care depășesc valoarea de 1 mg/L prezintă un risc crescut de infarct de miocard.

Proteina C reactivă (hsCRP) înalt sensibilă

Preț: 60.00 lei

Boli cardiovasculare: stil de viață și tratament

Tipul de tratament recomandat depinde de tipul de boală cardiacă și include:

Schimbarea stilului de viață. O dietă cu conținut scăzut de grăsimi și sare, efectuarea, zilnic, a cel puțin 30 de minute de exerciții fizice moderate, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool pot reduce riscul de boli cardiovasculare.

Medicația. Dacă modificările stilului de viață nu sunt suficiente, medicul va recomanda medicamente specifice, pentru un control eficient al acestor patologii.

Proceduri medicale sau intervenții chirurgicale. Este posibil ca medicul să recomande proceduri sau intervenții chirurgicale, corespunzătoare tipului de boală cardiacă și corelate cu gradul de afectare al inimii.

Referințe: