Cancerul de col uterin, o afecțiune diagnosticată de cele mai multe ori tardiv

Cancer de col uterin – o problemă de sănătate publică

Cancer de col uterin, o afecțiune care reprezintă o problemă de sănătate publică, nu doar în România, fiind adesea diagnosticat în stadii tardive, ceea ce face ca posibilităţile terapeutice să fie limitate. Este al doilea tip de cancer la femeie, în România și, totodată cel mai frecvent  tip de cancer, care apare în segmentul de vârstă 15 – 44 de ani. În fiecare an, în România sunt diagnosticate 3.380 de cazuri noi de cancer de col uterin¹; incidența la 100.000 de femei este de 34,2 iar prevalența tulpinilor HPV cu risc crescut tip 16 și 18, este de 74% .  

Afecțiunea se dezvoltă ca urmare a unei infecţii persistente, cu un tip de virus, numit Papiloma Virus Uman oncogen (HPV); prezenţa materialului genetic viral (ADN-HPV) este evidențiată în celulele cervicale uterine, în peste 99.7% dintre cazuri.

Folosind criteriile epidemiologice, în funcţie de asocierea cu posibilitatea apariției tumorilor maligne ale tractului genital, tulpinile de HPV au fost clasificate în: 

• Tulpini HPV cu risc scăzut – implicate în producerea condiloamelor (verucilor) genitale, ce nu prezintă risc de malignizare;
• Tulpini HPV cu risc crescut (oncogene) – implicate în producerea leziunilor scuamoase epiteliale (actuala denumire a neoplaziilor intraepiteliale cervicale CIN) şi a leziunilor maligne; dintre acestea, tipurile 16 şi 18 sunt implicate în mai mult de 70% dintre cazuri².

Simptome cancer de col uterin (CCU)

CCU este adesea asimptomatic în fazele incipiente, având un debut neobișnuit, în stadii avansate. Semnele apar sub forma unor sângerări vaginale, în timpul sau după actul sexual, între menstruații, sau după menopauză, modificări ale secreției vaginale, durere în timpul actului sexual, dureri lombare, în zona ovarelor sau în abdomenul inferior, dureri ale membrelor inferioare și oboseală excesivă.

Prognosticul și tratamentul recomandat depind de tipul de cancer. Cele mai cunoscute forme de cancer sunt:

• Carcinomul cu celule scuamoase. Acest tip de cancer de col uterin este des întâlnit. Debutează cu modificări ale celulelor scuamoase de la exteriorul colului uterin si se extind apoi la nivelul vaginului.  
• Adenocarcinomul de col uterin. Tumoră malignă, care afectează epiteliul glandular al colului uterin. Există mai multe tipuri de adenocarcinoame, 70% dintre acestea fiind reprezentate de adenocarcinomul de tip endocervical. Stadiul citologic de dezvoltare precoce a procesului neoplazic, este adenocarcinomul in situ (AIS), cunoscut și sub numele de neoplazia endocervicală sau neoplazia intraepitelială glandulară cervicală (CGIN)³.  Extrem de rar, neoplazia are ca origine alte celule, ce se regăsesc la nivelul structurii histologice a colului uterin.

Testul PAP și diagnosticul citologic în cancerul de col uterin

În urma unui studiu cantitativ realizat de Synevo împreună cu agenția de cercetare Kantar TNS, în septembrie 2020, pe un număr de 456 de femei, cu vârste cuprinse între 18 – 64 de ani, 71% declarau că efectuează anual testul PAP, citologia cervico-vaginală (PAP) cunoscută ca fiind un test de screening.

Dincolo de screening, se apreciază că citologia poate avea și valoare în tranșarea unui diagnostic, având rolul de a ajuta la excluderea timpurie a cancerului de col uterin, mai ales în rândul femeilor tinere, care prezintă simptome ginecologice severe, în cadrul unor urgențe medicale ginecologice⁴. 

Cancer de col uterin – diagnostic rapid cu ajutorul co-testării

Deși eficiența testului PAP a fost recunoscută de specialiști, apariția co-testării a adus în prim plan și alte profiluri de analize, cum ar fi efectuarea concomitentă a testelor PAP și HPV dintr-o unică probă, deci o singură recoltare. Astfel, testul PAP va ajuta la detecția celulelor atipice cervicale, cu risc de evoluție spre leziuni precanceroase, iar testul HPV va confirma simultan existența unor tulpini virale cu risc crescut de a induce malignitate, cauză majoră de apariție a cancerului de col uterin. 

Testul de screening BD Onclarity HPV realizat pe platforma analitică tip VIPER LT (Becton-Dickinson) detectează 14 tipuri HPV cu risc crescut, realizând genotiparea individuală a tipurilor HPV 16, 18, 31, 45, 51, 52 și raportarea celorlalte tipuri HPV în grupuri de 2 sau 3 virusuri: P1: 33/58; P2: 56/59/66; P3: 35/39/68. Are la bază metoda real-time PCR, prin care sunt amplificate specific secvențe țintă, ale unor gene-E6 și E7.

Co-testarea reprezintă o abordare adoptată de multe sisteme de sănătate din Europa. Beneficiul principal al efectuării simultane a ambelor teste este reprezentat de posibilitatea obținerii unor informații medicale mai precoce, a unei confirmări mai sigure, în validarea unei patologii maligne, dar și pentru simplificarea deciziei terapeutice.

Referințe: 

1. https://hpvcentre.net/statistics/reports/ROU.pdf   
2. https://www.nhs.uk/conditions/cervical-cancer/symptoms/
3. https://www.cervicalcancer-risk.com/en-global/know-your-risk
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5198672/
5. https://hpvcentre.net/statistics/reports/ROU.pdf
6. https://www.eurocytology.eu/ro/course/1021
7. Studiul cantitativ realizat de Synevo împreună cu agenția de cercetare Kantar TNS în septembrie 2020.