cancer de vezica urinara, cancer vezica urinara, vezica urinara, cancer vezical, urina inchisa la culoare, usturime la urinare, sange in urina

Această formă de cancer de vezică urinară debutează atunci când celulele care căptușesc interiorul vezicii încep să se dezvolte în mod necontrolat. Aceste celule alcătuiesc un tip de țesut, numit uroteliu, iar tumorile care apar la acest nivel se numesc uroteliale.

Cuprins:

Tipuri de cancer de vezică urinară?

Semne – cancer de vezică urinară

Factori de risc care cauzează apariția unui cancer de vezică urinară

Diagnostic și tratament

Majoritatea cazurilor de cancer de vezică urinară sunt diagnosticate în stadii incipiente, astfel încât acestea pot fi ușor de tratat, însă, chiar și după un tratatment de succes, boala poate recidiva. Din acest motiv, pacienții sunt supuși unor teste de monitorizare post terapie, pentru a identifica în timp util apariția recidivelor.

Sunt afectate în special persoanele vârstnice, aproximativ 90% dintre acestea prezintă simptome după vârsta de 65 de ani¹. Este al patrulea cel mai frecvent tip de cancer la bărbați, aceștia având o predispoziție de 4 ori mai mare, comparativ cu femeile.În plus, ratele de incidență sunt duble în rândul bărbaților caucazieni față de cele ale bărbaților de culoare.În România incidența în 2020 a fost de aproximativ 5% din totalul cazurilor noi de cancer, fiind înregistrați 5.135 pacienți noi².

Rata de supraviețuire depinde de mulți factori, inclusiv de tipul și stadiul tumorii. Astfel, rata de supraviețuire la 5 ani a persoanelor cu cancer de vezică urinară fără metastaze este de 96% și aproximativ jumătate dintre pacienți sunt diagnosticați în acest stadiu.

În cazul unei tumori invazive, care nu s-a răspândit încă în afara vezicii urinare, supraviețuirea la 5 ani este de 70%, cu o rată de diagnosticare de aproximativ 33%.²În cazul în care tumora s-a răspândit în țesuturile sau organele din vecinătatea vezicii urinare, rata de supraviețuire la 5 ani este de 38%. Dacă sunt prezente metastaze generalizate, este estimată o supraviețuire la 5 ani de numai 6%, însă doar un procent de 4% dintre pacienți ajung să fie diagnosticați în acest stadiu³.

Tipuri de cancer de vezică urinară

Carcinomul urotelial, cunoscut și sub denumirea de carcinom cu celule de tranziție, este cel mai frecvent tip de cancer al vezicii urinare. Acesta începe în celulele uroteliale care căptușesc interiorul vezicii urinare dar și alte zone ale tractului urinar, cum ar fi rinichiul, ureterele și uretra. Din aceste considerente, tractul urinar trebuie să fie investigat integral.

Unele tipuri de cancer cum ar fi carcinomul cu celule scuamoase, adenocarcinom (invaziv), carcinomul cu celule mici (un procent <1%, se dezvoltă accelerat) sau sarcomul (debutează în celulele musculare ale vezicii urinare și este foarte rar) pot debuta și în alte straturi ale vezicii urinare, dar sunt mult mai puțin frecvente decât forma urotelială (cu celule de tranziție).

Cancerul de vezică urinară este adesea descris în funcție de gradul de răspândire la nivelul peretelui vezicii urinare. Astfel, există forma neinvazivă, care nu s-a extins în straturile profunde ale vezicii urinare, ci este prezentă doar la nivel de uroteliu. Cancerele invazive afectează toate straturile peretelui vezicii urinare, având o probabilitate mare de a se răspândi și la alte organe, acesta fiind mai dificil de tratat.

Semne – cancer de vezică urinară

Hematuria (sânge în urină) reprezintă unul dintre primele semne, care apare, de obicei, în stadiile incipiente, fiind unul dintre motivele pentru care boala poate fi diagnosticată din timp. Uneori prezența urinei închise la culoare este tranzitorie, poate persista o zi, apoi aspectul devine normal, o perioadă îndelungată.

În cazul dezvoltării unei astfel de tumori, hematuria poate recidiva chiar și după luni de zile. Hematuria nu semnalizează întotdeauna prezența unei tumori maligne, cel mai adesea putând fi cauzata de o infecție, o tumoră benignă, de litiaza renală sau de vezică urinară, precum și de alte boli renale benigne. Cel mai important este ca în aceste situații să fie efectuat un consult medical.

Alte manifestări prezente pot fi urinările frecvente, dureroase (disuria) însoțite de usturime la urinare, în timpul nopții (nicturia), dureri lombare. Aceste simptome pot fi cauzate și de alte patologii, cum ar fi o infecție a tractului urinar (ITU), litiaza vezicală (pietre la vezică) sau de o vezică hiperactivă și de hiperplazie benignă de prostată (prostată mărită).

Formele avansate de cancer de vezică urinară pot provoca uneori simptome, cum ar fi imposibilitatea de a urina (retenția acută de urină), dureri în zona inferioară lombară, pierderea poftei de mâncare (anorexie) și pierderea în greutate, senzație de oboseală sau slăbiciune, edeme la nivelul membrelor inferioare, dureri osoase.

Factori de risc care cauzează apariția unui cancer de vezică urinară

Factorii care pot crește riscul și care pot fi controlați sunt fumatul (aproximativ jumătate din toate cancerele de vezică urinară), un mediu de lucru toxic (riscul cel mai mare îl au lucrătorii din industriile cauciucului, pielăriei, textile și de vopseluri, precum și din tipografii), anumite medicamente sau suplimente pe bază de plante, consum insuficient de lichide.

Un alt grup de factori de risc sunt reprezentați de rasă și etnie (caucazienii sunt de aproximativ două ori mai predispuși decât afro-americanii și hispanicii), vârsta, sexul (mult mai frecvent la bărbați decât la femei). De asemenea, un rol favorizant îl au și infecțiile cronice ale vezicii urinare, antecedente personale de cancer de vezică urinară sau o altă localizare a cancerului urotelial, malformații congenitale ale vezicii urinare, chimioterapie sau radioterapie în antecedentele personale, istoric familial pentru această afecțiune și prezența unor mutații genetice.

Diagnostic și tratament

Atunci când există semne sau simptome specifice cancerului de vezică, se recomandă anumite tipuri de examinări și de teste de laborator, în vederea confirmării diagnosticului. Medicul curant va efectua o anamneză și un examen fizic riguros, pentru a nota atât informații despre posibili factori de risc și istoricul familial dar și semne și simptome specifice apariției acestei tumori.

Dacă este cazul va fi efectuat și tușeul rectal, pentru a evidenția existența unei tumori la nivelul vezicii urinare și a determina dimensiunile acesteia.

Ulterior pot fi recomandate teste de laborator, cum ar fi: urină biochimie și sediment (sumar urină) pentru a verifica prezența hematiilor și a altor componente, examen citologic din urină în vederea detectării celulelor canceroase sau precanceroase, urocultură (cu antibiogramă după caz) pentru un diagnostic diferențial cu infecțiile tractului urinar, care se pot manifesta prin aceleași simptome.

Se recomandă și dozarea unor biomarkeri tumorali, care pot fi efectuați din urină, cum ar fi NMP 22 (în scop diagnostic dar și de evaluare a eficienței tratamentului), BTA Stat®, Immunocyt® și UroVysion.

Urina biochimie si sediment (sumar urină)

Preț: 33.00 lei

Examen citologic

Preț: 120.00 lei

Momentan indisponibil

Urocultură (cu antibiogramă după caz)

Preț: 59.00 lei

NMP 22 (marker tumoral vezică urinară) – test cantitativ

Preț: 235.00 lei

Momentan indisponibil

Deși aceste teste efectuate din urină sunt extrem de utile în diagnostic, nu întotdeauna sunt relevante, impunându-se astfel examenul cistoscopic, acesta fiind o modalitate eficientă de depistare a acest tip de cancer. Dacă în timpul cistoscopiei se observă o zonă (zone) anormală, aceasta va trebui să fie supusă unui examen de biopsie, acesta identificând prezența celulelor canceroase, tipul tumorii, dar și gradul de invazivitate (de extindere).

Metodele imagistice sunt, de asemenea, utilizate pentru a observa dacă tumora este bine delimitată sau este deja într-un stadiu avansat – cu metastaze (s-a răspândit la țesuturile și organele din apropierea vezicii urinare sau la ganglionii limfatici).

Opțiunile de tratament depind de o serie de factori, inclusiv tipul de cancer, gradul și stadiul acestuia. Acestea includ intervenția chirurgicală, pentru îndepărtarea celulelor canceroase, chimioterapie intravezicală (pentru eradicarea unei tumori limitată la nivelul mucoasei vezicale, dar care prezintă un risc crescut de recidivă sau de evoluție către un stadiu avansat).

De asemenea, chimioterapie sistemică pentru pacienții cărora le-a fost îndepărtată vezica urinară (sau ca tratament primar, atunci când intervenția chirurgicală nu este o opțiune), radioterapia, imunoterapia, o terapie țintită (în formele avansate, atunci când tratamentele convenționale sunt depășite).

După completarea terapiilor recomandate de medic, pacienții vor trebui monitorizați periodic, deoarece au un risc ridicat de a recidiva. Pot să apară o serie de efecte secundare ale tratamentului, tumora putând să recidiveze după ani de zile de la efectuarea tratamentului.

Referințe: