Cancerul de sân: principala cauză de mortalitate a femeilor din România

Cuprins:

• Ce este cancerul de sân?
• Cancer de sân – simptome
• Cancer de sân – diagnostic și screening

Ce este cancerul de sân?

Este o boală în cadrul căreia celulele țesutului mamar se înmulțesc necontrolat, într-un ritm mai rapid decât celulele normale, organizându-se într-o formațiune tumorală malignă. Există diferite tipuri de cancer de sân, în funcție de tipul histologic al celulelor care alcătuiesc tumora, dar și localizarea acesteia.

Majoritatea cancerelor de sân au ca punct de pornire canalele glandulare (ducte) sau lobuli.

Celulele maligne se pot răspândi în afara sânului, prin vasele de sânge și vasele limfatice, metastazând la distanță. Aspectul histologic al cancerului de sân ajută la localizarea tumorii, stabilirea tipului de cancer și caracterul metastazant al acestuia – invaziv sau neinvaziv.

• carcinoame ductale – punctul de plecare al acestor celule se află în canalele glandulare, dezvoltându-se rapid în afara țesutului mamar.
• carcinoame lobulare – celulele tumorale sunt localizate în lobuli, după care se răspândesc în țesuturile mamare din vecinătate sau chiar în alte părți ale corpului.

Tot cu ajutorul examenului histopatologic se pot evidenţia o serie de subtipuri de cancer de sân, mai puţin frecvente, cum sunt⁴:

• cancerul de sân de tip tubular – tumorile sunt mici, în formă de tub, denumite „tubuli“, care se dezvoltă lent.
• tumorile mamare mucinoase – sunt alcătuite din celule anormale care produc mucus. Sunt cunoscute ca tumori rare care răspund bine la tratament.
• tumorile mamare medulare – sunt mase moi, consistente, nu se extind în afara sânului și cresc lent.
• tumorile papilare – alcătuite din extensii de dimensiuni mici şi au o creştere mai rapidă decât cea normală.

Cancer de sân – simptome

Pacientele relatează simptome diferite, cancerul de sân fiind uneori chiar asimptomatic. Cele mai frecvente semne descrise de paciente au fost: depistarea la palpare a unui nodul la sân sau în axilă, deformarea sânului prin îngroșarea sau edemațierea (umflarea) unei zone, piele iritată la nivelul sânului, mamelon inflamat, edemațiat sau descuamat, durere în zona mamelonului, prezența unor secreții de la nivelul glandei mamare, altele decât laptele matern, inclusiv sânge, durere în orice zonă a sânului.

Cancer de sân – diagnostic și screening

Diagnosticul se stabilește prin corelarea datelor clinice și anamnezei, cu testele de laborator, investigații imagistice, completate de biopsia mamară.

Stadializarea cancerului este utilizată pentru a descrie dimensiunea, poziția tumorii și gradul de răspândire. Aceasta se face prin mamografie și investigații imagistice suplimentare: CT torace, ecografie mamară, CT sau RMN de abdomen, RMN osos. Uneori este recomandat PET CT – tomografie cu emisie de pozitroni pentru examinarea întregului organism.

Testele de laborator oferă medicului informații atât despre formațiunea tumorală, cât și despre starea generală a pacientului și eficiența tratamentului⁵.

Teste pentru evaluarea riscului ereditar:

Femeile care prezintă un risc ridicat, din cauza unui istoric personal sau familial de cancer de sân, cu debut precoce, sau cancer ovarian, au la dispoziție teste pentru a depista din timp existența unei mutații a genei BRCA. O mutație în oricare dintre gene indică faptul că persoana are un risc semnificativ mai mare (între 50-80%) de a dezvolta boala de-a lungul vieții. Consilierea genetică este foarte importantă, atât înainte de efectuarea testării, cât și după primirea rezultatelor.

Uneori este recomandată testarea genetică (BRCA1 și BRCA2) pentru realizarea unui diagnostic diferențial, între un cancer de sân sindromic și un cancer de sân ereditar. Dintre toate tipurile de cancer de sân doar 5 sunt moștenite⁶.

Teste de diagnostic:

Atunci când un radiolog detectează o zonă suspectă (calcificări sau o masă nepalpabilă) la mamografie, sau se constată existența unui nodul în timpul unui examen clinic, sau la autoexaminare, medicul specialist va solicita un examen citologic din aspirație și/ sau o biopsie. Există mai multe tipuri de biopsii (aspirație cu ac fin, biopsie cu ac, biopsie chirurgicală) efectuate pentru a stabili dacă leziunea mamară este benignă sau malignă. Această determinare va ghida și viitoarea conduită terapeutică.

Teste pentru monitorizarea tratamentului:

CA 15-3 este un biomarker tumoral recomandat pentru monitorizarea tratamentului şi evoluţiei cancerului mamar. Scăderea nivelului seric de CA 15-3 reprezintă un indicator de răspuns terapeutic, în timp ce persistenţa unui nivel crescut este adesea asociată cu progresia bolii. Determinarea combinată a biomarkerului CA 15-3 cu biomarkerul  CEA  creşte sensibilitatea detecţiei recurenţei tumorii sau ajută la detectarea precoce a metastazelor osoase şi hepatice.

Valori crescute ale biomarkerului tumoral CA 19-9 sunt întâlnite la unii pacienţi cu neoplasm mamar.

Teste pentru determinarea opțiunilor de tratament: HER-2/neu (oncoproteina) și receptori hormonali (estrogen, progesteron). Determinarea serică a HER-2/neu este utilă ca biomarker de prognostic. Înregistrarea de concentraţii ridicate ale HER-2/neu, înainte de începerea tratamentului specific, se asociază cu existența unei mase tumorale voluminoase, invazia ganglionilor limfatici, deci un stadiu avansat. Valorile plasmatice pre- şi post-tratament pot fi utile în evaluarea răspunsului la chimioterapie, antagonişti hormonali, anticorpi monoclonali anti-HER-2/neu: trastuzumab (Herceptin), cunoscut fiind faptul că un nivel scăzut al acestei oncoproteine se asociază cu un răspuns complet sau de lungă durată la tratament.

Unele tipuri de cancer de sân sunt dependent de acțiunea anumitor hormoni, cum ar fi estrogenul și progesteronul. Celulele tumorale mamare prezintă pe suprafața lor anumiți receptori (proteine) de care se leagă hormonii estrogeni și progesteronul, stimulând dezvoltarea acestora. În prezent, există terapii hormonale țintite pe acest tip de receptori, care blochează mecanismul lor de legare⁷.

În România cancerul de sân reprezintă o problemă de sănătate publică, iar screening-ul pentru această afecțiune este recomandat prin efectuarea periodică a unor examene, cum ar fi: mamografie digitală bilaterală inițială, mamografie digitală bilaterală diagnostică, ecografie mamară, puncție biopsică mamară sau biopsie chirurgicală.

Femeile cu vârsta cuprinsă între 50 și 69 ani au indicație de mamografie la fiecare 2 ani, deoarece în acest interval incidența cancerului de sân este mai mare. Pentru femeile cu risc crescut de a face cancer de sân și care au istoric familial cunoscut, se recomandă screening individualizat, pe baza recomandărilor medicului specialist. În aceste cazuri, detectarea și tratarea cancerului mamar, în stadii incipiente, ajută la scăderea mortalității și morbidității⁸.

Referințe:

1. https://www.breastcancer.org/symptoms/understand_bc/statistics
2. https://www.esmo.org/content/download/300499/5990632/1/RO-Cancerul-de-San-Ghid-pentru-Pacienti.pdf
3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7851664/
4. https://www.cdc.gov/cancer/breast/index.htm
5. https://sogr.ro/wp-content/uploads/2019/06/30.-Cancerul-mamar.pdf
6. https://www.labtestsonline.org.au/learning/index-of-conditions/breast/lab-tests
7. https://www.cancer.org/cancer/breast-cancer/treatment/hormone-therapy-for-breast-cancer.html