Săptămâna Internațională a Alăptării

Săptămâna 1-7 august este dedicată în fiecare an, cu dragoste pentru umanitate și pentru sănătate, conștientizării importanței uneia dintre cele mai naturale activități omenești: alăptatul.

Această campanie internațională de conștientizare și educare este inițiată de către Alianța Internațională de Încurajare a Alăptării (WABA, World Alliance for Breastfeeding Action), o organizație non-guvernamentală care are ca obiective protecția, promovarea și sprijinul hrănitului natural la sân din momentul nașterii.

Perioada 1-7 august este aleasă pentru aceste activități de conștientizare în scopul reamintirii declarației internaționale de sprijin, promovare și protecție a alăptatului semnată în august 1990 de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF și reprezentanți ai mai multor guverne și instituții internaționale, denumită Declarația Innocenti.

Începând cu anul 2016, WABA și-a aliniat eforturile cu cele ale OMS/UNICEF în susținerea campaniei privind importanța alăptatului pentru sănătatea copiilor și a mamelor. Pentru 2019 eforturile principale ale campaniei sunt direcționate către încurajarea politicilor de muncă și de protecție sociale adaptate nevoilor familiei. OMS/UNICEF susțin implementarea de măsuri de protecție socială care încurajează alăptatul și permit părinților să îngrijească și să se conecteze cu copilul încă din primele luni de viață, atunci când este cel mai important pentru noul născut.

Dintre aceste măsuri amintim:

Măsuri de protecție socială

Dreptul la concediu de materintate plătit de minim 18 luni;

Dreptul la concediu de paternitate plătit care să permită participarea comună a părinților la îngrijirile acordate copilului;

Accesul la îngrijiri de sănătate destinate copilului;

Dreptul la program flexibil și redus de muncă la reluarea activității profesionale în vederea continuării alăptatului.

Alăptarea

De asemenea, alăptatul influențează major și starea de sănătate a femeii, scăzând riscul de cancer de sân, cancer ovarian, diabet zaharat de tip II și deafecțiuni cardio-vasculare pentru femeile care alăptează. Se estimează că implementarea alăptatului ca practică universală ar putea salva anual 20 000 de vieți pierdute datorită cancerului mamar.

În prezent, la nivel global, doar 41% dintre copii sunt hrăniți exclusiv prin alăptare în primele 6 luni de viață și mai puțin de unul din doi copii sunt puși la sân în prima oră de viață. Tot mai puțin unul din doi copii (45%) continuă să fie alăptați până la vârsta de 2 ani.

Recomandări despre alăptare

OMS recomandă punerea la sân a nou-născutului în prima oră după naștere și alimentația exclusiv prin alăptare până la vârsta de 6 luni.

După vârsta de 6 luni alimentația naturală a copilului va fi asociată cu alimente complementare din punct de vedere nutrițional, iar alăptatului va continua până la vârsta de 2 ani sau după această vârstă.

Rapoartele publicate de OMS arată că anual pot fi salvate 820 000 de vieți pentru grupa de vîrstă 0-5 ani dacă alăptatul între 0 și 23 de luni ar fi o practică universală. Alăptatul are efecte de durată asupra dezvoltării copilului, îmbunătățind coeficientul de inteligență și rata de absenteism școlar.

În mod evident merită menționate și beneficiile economico-sociale ale implementării la scară largă a alăptatului, acesta având un impact clar în reducerea costurilor alocate sănătății la nivel național.

Referințe:

1. http://worldbreastfeedingweek.org/, accesat la 24 iulie 2019
2. https://www.who.int/news-room/events/detail/2019/08/01/default-calendar/world-breastfeeding-week-2019, accesat la 24 iulie 2019
3. https://www.who.int/nutrition/publications/infantfeeding/global-bf-scorecard-2018.pdf?ua=1, accesat la 24 iulie 2019