Gastrita: o afecțiune ușor de diagnosticat și de tratat

Cuprins:

• Ce este gastrita?
• Gastrita: simptome și semne
• Factori de risc și complicații
• Diagnostic și tratament

Medicamentele și schimbările în alimentație pot reduce cantitatea de acid gastric și astfel, pot atenua simptomatologia neplăcută. Forma acută afectează aproximativ 8 din 1.000 de persoane, iar cea cronică, 2 din 10.000 de persoane, pe termen lung, fiind mai puțin frecventă.

Riscul de a dezvolta boala crește odată cu vârsta. La vârstnici se remarcă o mucoasă gastrică mult subțiată, o circulație deficitară a sângelui și un metabolism mai lent. De asemenea, aceștia sunt mai predispuși la ingestia de medicamente, cum ar fi antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), care pot produce gastrita.

În unele cazuri, această patologie poate evolua către ulcer sau poate crește riscul de apariție a cancerului de stomac. Cu toate acestea, la majoritatea populației, gastrita nu este o boală gravă și se ameliorează rapid, cu un tratament adecvat.

Există două tipuri principale de gastrită:

• Erozivă (reactivă) – provoacă atât inflamație, cât și eroziunea (uzura) mucoasei gastrice. Această afecțiune este cunoscută și sub numele de gastrită reactivă șipoate apărea ca răspuns laadministrarea demedicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), de corticosteroizi, la consumul sau abuzul de alcool, în urma unor infecții virale sau bacteriene sau a stresului gastric provocat de alte boli sau leziuni. Se poate manifesta prin apariția unui scaun negru, gudronos, vărsături cu sânge sau cu aspect de zaț de cafea.
• Non-erozivă – inflamație a mucoasei gastrice fără eroziune sau compromiterea mucoasei gastrice.

Gastrita: simptome și semne

Multe persoane sunt asimptomatice, iar atunci când sunt prezente simptomele, acestea sunt confundate cu indigestia. Alte semne includ: durere (durere de stomac) sub forma de arsură resimțită în zona superioară a abdomenului (care se poate agrava sau ameliora în timpul mesei), greață, vărsături, senzație de sațietate precoce și balonare abdominală, după mese.

Gastrita nu este o boală contagioasă, însă bacteria H. pylori poate fi contagioasă atunci când contaminarea se produce pe cale fecală-orală. O mai bună spălare a mâinilor înainte de manipularea alimentelor și o igienizare corespunzătoare (sisteme de canalizare și apă) reprezintă prima linie de apărare împotriva răspândirii acesteia.O proporție considerabilă a populației dezvoltă gastrită, ca urmare a infectării cu H. pylori, aproximativ două treimi din populația lumii fiind infectată. 

Factori de risc și complicații

Gastrita apare atunci când anumiți factori produc lezarea mucoasei gastrice și pot crește riscul de apariție a acestei boli. Aceștia sunt: abuzul de alcool, infecția cu H. pylori (principala cauză a gastritei cronice și a ulcerului peptic – gastric), refluxul biliar, medicamente (antiinflamatoare nesteroidiene, corticosteroizi), bolile autoimune, tratamentele administrate împotriva durerilor cronice (pot irita mucoasa stomacală), stresul sever (cauzat de intervenții chirurgicale majore, răni, arsuri sau infecții severe), vârsta înaintată, tratamentul împotriva cancerului (chimioterapia sau radioterapia pot crește riscul de gastrită).

Gastrita poate fi asociată cu alte afecțiuni medicale, inclusiv cu HIV/ SIDA, boala Crohn, boala celiacă, sarcoidoza și infecții parazitare.

Netratată, afecțiunea se poate complica cu ulcer gastric și hemoragii gastrice. Rareori, unele forme cronice pot crește riscul de cancer gastric, mai ales dacă există o afectare extinsă a mucoasei stomacului și modificări maligne la nivelul celular gastric.

Diagnostic și tratament

Medicul va face o anamneză, un examen fizic și va afla istoricul medical al pacientului. Pentru identificarea cauzei, va recomanda unul din următoarele teste: Helicobacter pylori Anticorpi IgG (identificarea cauzei unei gastrite cronice), Antigen Helicobacter pylori din materii fecale (utilizat pentru diagnostic și confirmarea eradicării infecției după tatament), testul respirator cu uree, endoscopie digestivă, radiografia cu bariu sau biopsie.

Tratamentul variază în funcție de cauză. Anumite medicamente distrug bacteriile, în timp ce altele ameliorează simptomele. De exemplu, gastrita acută cauzată de antiinflamatoare nesteroidiene sau de alcool poate fi ameliorată prin întreruperea utilizării acestor substanțe.

Medicamentele utilizate pentru tratarea gastritei includ: antibiotice (tratament recomandat pentru eradicarea H. pylori), inhibitorii pompei de protoni sau pansamente gastrice (blochează producția de acid și favorizează vindecarea), antagoniști ai receptorilor H2 (reduc cantitatea de acid eliberată în tractul digestiv, având ca rezultat ameliorarea durerii și vindecarea) și antiacidele (neutralizează acidul gastric).

Referințe:

1. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10349-gastritis
2. https://bestpractice.bmj.com/topics/en-us/816