cancer ovarian, tipuri de cancer ovarian, scor roma, RMI

Îmbunătățirea ratei de supraviețuire a pacientelor diagnosticate cu cancer ovarian poate fi obținută printr-un diagnostic cât mai precoce ducând astfel la inițierea rapidă a tratamentului. Deși anomaliile regiunii anexiale sunt frecvent observate la ecografiile transvaginale, în unele cazuri, caracterizarea acestora poate fi echivocă.

Dacă există o suspiciune de tumoră neoplazică, pot fi efectuate numeroase tipuri de teste și se pot utiliza o serie de algoritmi. Algoritmul de risc de malignitate (ROMA), așa cum a fost descris pentru prima dată de Moore în 2009, este una dintre cele mai populare abordări.

Cuprins:

Scorul ROMA și utilitatea lui în diferențierea unor tipuri de cancer ovarian

ROMA versus RMI în screening-ul pacientelor diagnosticate cu cancer ovarian

Rezultate

Utilitatea clinică a acestui model de regresie a fost demonstrată atât la femeile în premenopauză (cu sensibilitate 75,6% și specificitate 74,8%), cât și la cele aflate în postmenopauză (cu sensibilitate 92,3% și specificitate 74,7%). Aceste constatări au fost confirmate în mod independent, într-un număr mare de publicații de specialitate.

Sensibilitatea și specificitatea scorului ROMA pot fi îmbunătățite prin includerea de date suplimentare, cum ar fi vârsta și rezultatele ecografice. Datorită simplității sale, scorul ROMA rămâne un instrument de încredere, caracterizat prin precizie, pentru clasificarea/ stratificarea pacientelor cu risc crescut sau scăzut de evoluție către cancer ovarian¹.

Scorul ROMA și utilitatea lui în diferențierea unor tipuri de cancer ovarian

ROMA este un test util și precis pentru diferențierea cancerului ovarian epitelial, de mase ovariene benigne. Cercetătorii au efectuat studii suplimentare pentru a compara performanța scorului ROMA cu indicele de risc de malignitate (RMI), CA 125 și HE4. Studiile comparative vor fi de ajutor clinicianului pentru a decide cel mai bun instrument de diagnostic pentru femeile la care se evidențiază mase tumorale anexiale.

Diferențierea malignității de formele benigne reprezintă cheia managementului în evaluarea maselor anexiale, la pacientele suspecte de cancer ovarian. În acest scop este frecvent utilizat algoritmul de risc de malignitate (ROMA).

Concluziile unui studiu prospectiv au evidențiat valoarea diagnostică a scorului ROMA la pacientele cu masa tumorală anexială. Au fost incluse în studiu 94 de paciente cu mase tumorale anexiale, un număr de 65 (69,1%) au avut cancer ovarian epitelial iar 29 (30,9%) au fost diagnosticate cu forme benigne, la examenul histopatologic.

Atât la pacientele aflate la pre- și postmenopauză, valorile ROMA au fost semnificativ mai mari în cazurile maligne, comparativ cu cele benigne (p < 0,05). Scorul ROMA a avut o valoare diagnostică semnificativ crescută, atât la femeile aflate în perioada premenopauză (ASC = 0,914, Z = 10,81, p < 0,001), cât și la cele aflate în postmenopauză (ASC = 0,975, Z = 21,501, p< 0,01).

La femeile aflate în premenopauză, ROMA a fost > 13,3% și cu ajutorul acestui algoritm au fost diferențiate cazurile maligne de cele benigne, cu o sensibilitate de 97,06% și o specificitate de 85,00%. Valorile predictive pozitive și negative au fost de 91,7% și respectiv, de 94,4%. În mod similar, la femeile aflate în postmenopauză, valoarea ROMA de > 76% a atins o sensibilitate de 87,10% și o specificitate de 100,00% în diferențierea formațiunilor maligne de cele benigne, cu o valoare predictivă pozitivă de 100% și o valoare predictivă negativă de 69,2%. Precizia globală a scorului ROMA la pacientele pre- și postmenopauză a fost de 87,0% și, respectiv, 85%².

ROMA versus RMI în screening-ul pacientelor diagnosticate cu cancer ovarian

Deși CA 125 este încă cel mai utilizat biomarker tumoral, acesta nu poate detecta cancerul ovarian în stadiu incipient. De asemenea, CA 125 nu este specific pentru cazurile de malignitate ovariană. Prin urmare, au apărut noi biomarkeri serici, cum ar fi HE4, și algoritmi, precum ROMA și RMI. Cu ajutorul lor poate fi evaluat preoperator potențialul de malignitate al pacientelor cu masă anexală și stratificarea lor în cazuri benigne sau maligne.

Într-un studiu realizat pe un număr de 457 femei cu rezultate imagistice obținute prin ultrasonografie, tomografie computerizată, imagistică prin rezonanță magnetică, au fost evaluabile și valorile serice ale unor biomarkeri pentru diagnosticarea cancerului ovarian – HE4 și CA125, efectuate înainte de intervenția chirurgicală pentru excizia unei mase pelvine.

Valorile RMI au fost determinate folosind CA 125, scorul imagistic și informații despre stadiul menopauzei.
Valorile scor ROMA au fost determinate folosind HE4, CA 125 și stadiul menopauzei.

Rezultate

La o specificitate stabilită de 75%, ROMA a avut o sensibilitate de 94,3% și RMI a avut o sensibilitate de 84,6% pentru a distinge starea benignă de EOC (P = 0,0029). La pacientele diagnosticate cu cancer ovarian în stadiul I și II, ROMA a atins o sensibilitate de 85,3% comparativ cu doar 64,7% pentru RMI (P < 0,0001).

Concluzie

Algoritmul care utilizează tandemul de biomarkeri HE4 și CA 125 pentru a calcula o valoare a scorului de risc ROMA, atinge o sensibilitate semnificativ mai mare, pentru identificarea femeilor cu cancer ovarian epitelial, comparativ cu folosirea algoritmului RMI³.

Referințe: