Sensibilitatea scăzută a variantei Omicron SARS-CoV-2 față de prezența anticorpilor de neutralizare, indusă de vaccinarea booster

Cuprins:

• Context epidemiologic actual – Omicron Sars Cov 2
• Obiectivul studiului
• Metoda
• Rezultatele obținute
• Concluzii?

În plus, odată cu contagiozitatea fără precedent a SARS-CoV-2, au apărut mai multe variante care determină îngrijorare (VOC). Cea mai recentă, varianta B.1.1.529 Omicron Sars Cov 2, identificată în noiembrie 2021, s-a răspândit extrem de rapid la nivel mondial. Varianta Omicron este cea de-a 5-a VOC clasificată de Organizația Mondială a Sănătății, pe baza unor numeroase mutații apărute la nivelul glicoproteinei virale tip “spike’’, în special la nivelul domeniului N-terminal (NTD), cât și la nivelul domeniului de legare a virusului de receptorii celulei-gazdă. Deoarece varianta Omicron diferă de celelalte variante cunoscute până acum, aceasta poate produce scăderea imunității induse de vaccinurile COVID-19 disponibile și poate declanșa încă, un număr crescut de infecții.

Obiectivul studiului

Scăderea imunității, dar și diversitatea virală, induc nevoia potențială de introducere a unei vaccinări suplimentare; prin urmare, după finalizarea programului inițial de vaccinare, s-a administrat o doză suplimentară omoloagă, de rapel, după 8-9 luni, folosind vaccinul BBIBP-CorV. Acesta a fost administrat personalului medical eligibil din Spitalul Ruijin, Shanghai, în două doze, cu scopul investigării dacă varianta Omicron Sars Cov 2, recent identificată, poate fi neutralizată de anticorpii serici generați în urma acestui ultim rapel.

Metoda  

Probele de ser au fost recoltate la un interval de 28 de zile de la administrarea celei de-a doua doze de vaccin, înainte și la 28 de zile după doza de rapel. S-a determinat activitatea de neutralizare a serului, folosind un test de neutralizare (pseudovirus), iar nivelul de anticorpi specifici SARS-CoV-2, care este considerat un bun surogat pentru identificarea prezenței anticorpilor de neutralizare, a fost, de asemenea, evaluat, utilizând un test imunologic realizat prin chemiluminiscență.

Rezultatele obținute

În acest studiu au fost incluse un număr de 292 de persoane, dintre care 72 bărbați și 220 femei, cu  vârsta medie de 39 de ani (interval interquartil (IQR) 32,00–46,00) ani. La 8-9 luni după vaccinarea inițială cu două doze, răspunsurile imune inițiale au fost slabe. Anticorpi specifici, secretați împotriva SARS-CoV-2 au fost încă detectați, la un număr de 229 (78,42%) dintre cei 292 de participanți, dar nivelul mediu al acestora a scăzut de la 31,98 (10,36–73,66) în ziua 28 post vaccinare primară, cu două doze, la 3,63 (1,16–9,93). (Fig. 1a). În plus, doar 53 (18,15%) dintre cei 292 de participanți au avut anticorpi neutralizanți cuantificabili, pe o perioadă de 8-9 luni, iar titrul mediu geometric (GMT) a scăzut rapid, sub limita inferioară de detecție (Fig. 1b).

a) Nivelurile specifice de anticorpi anti SARS-CoV-2 în diferite peroade de timp

Linia punctată orizontală reprezintă limita inferioară de detecție (LLD), aceasta având valoarea 1. Rezultatele sub LLD au fost setate la 0,5 din LLD. Punctele afișate pe grafic reprezintă titruri individuale. Barele de eroare indică intervalul median și intercuartil (IQR).

b) Rezultatele titrului anticorpilor de neutralizare stimulați de prezența pseudovirusului (pVNT50), a tulpinii WT și a variantei Omicron la diferite perioade de timp.

Linia punctată orizontală reprezintă limita inferioară de detecție (LLD), aceasta având valoarea 4. Rezultatele sub LLD au fost setate la 0,5 din LLD. Punctele afișate pe grafic reprezintă titrurile individuale. Barele de eroare reprezintă media geometrică cu intervalul de încredere de 95% (IC 95%). Modificările titrului mediu geometric (GMT) sunt prezentate mai sus. Valorile P au fost calculate utilizând testul Wilcoxon matched-pairs.

O îmbunătățire semnificativă a existenței anticorpilor a fost observată în ziua 28 post doză de rapel. Anticorpi specifici împotriva SARS-CoV-2 au fost detectați la un număr de 291 persoane (99,66%) din cei 292 de participanți, cu un nivel mediu de anticorpi de 486,66 (296,16–681,91), care a fost semnificativ mai mare decât nivelul inițial de anticorpi și nivelul acestora în ziua 28 după cea de-a doua doză (Fig. 1a).

Rata de seroconversie a anticorpilor neutralizanți, secretați împotriva tulpinii de tip sălbatic (WT) a fost de 98,29% (287/292), iar GMT a crescut la 294,85 (IC 95% 252,99–343,65), fiind de 6,1 ori mai mare, comparativ cu nivelul lor în ziua 28, după cea de-a doua doză de vaccin (Fig. 1b). GMT în ziua 28 după cea de-a doua doză, a fost de 48,65 (40,67–58,19), un număr de 270 de persoane (92,47%) din cele 292 prezentând activitate detectabilă a anticorpilor de neutralizare.

În ziua a 28-a de la administrarea celei de-a doua doze, un număr de 75 de persoane (25,68%) din totalul celor 292 de indivizi vaccinați, au confirmat prezența de anticorpi serici de neutralizare, îndreptați împotriva variantei Omicron, rezultând astfel un GMT de 4,45 (3,75–5,28). După o perioadă de 8-9 luni, doar 8 din cei 292 de indivizi vaccinați au prezentat anticorpi neutralizanți cuantificabili, îndreptați împotriva variantei Omicron, înainte de doza de rapel.

De remarcat faptul că în ziua 28 post doză de rapel, un număr de 228 (78,08%) participanți au demonstrat o activitate de neutralizare împotriva variantei Omicron, iar doza de rapel a dus la o creștere de ~3,3 ori a activității de neutralizare față de varianta Omicron, în comparație cu cea de-a doua vaccinare, deși GMT a arătat o reducere de la 20,1 ori la 14,66 (12,30–17,48) comparativ cu tulpina WT (Fig. 1b), demonstrând abilitatea variantei Omicron de a șunta protecția indusă de doza de rapel. În plus, sexul și vârsta nu au fost factori care s-au corelat cu titrurile de anticorpi neutralizanți împotriva SARS-CoV-2 și a variantei Omicron induși de doza de rapel.

Concluzii

Administrarea unei doze complete, fie cu un vaccin cu virus inactivat, fie cu un vaccin subunitar recombinant (cu proteine ​​heterologe), poate reactiva rapid răspunsul imun neutralizant la SARS-CoV-2 și poate genera anticorpi neutralizanți împotriva CoV-2, inclusiv pentru variantele Beta și Delta. Acest studiu și-a propus să determine dacă administrarea unei vaccinări de rapel (vaccin inactivat, omolog), booster, poate activa în mod eficient răspunsul imun specific, îndreptat împotriva SARS-CoV-2, în special sporind activitatea de neutralizare a variantei Omicron, nou apărute.

Datele au arătat că la aproximativ 8-9 luni de la administrarea celor două doze de vaccin inactivat, activitatea de neutralizare a scăzut rapid și a putut fi detectată cu greu, susținând astfel, necesitatea administrării unei a treia doze, pentru a prelungi durata răspunsului imun umoral, îndreptat împotriva variantelor emergente. După cum era de așteptat, o a treia doză, după administrarea a două doze de vaccin inactivat, “a reamintit” în mod semnificativ și a îmbunătățit răspunsul de stimulare a secreție de anticorpi, indicând faptul că vaccinarea de amorsare ar putea induce răspunsuri imune umorale ”cu memorie”, eficiente.

GMT de neutralizare împotriva tulpinii WT, în ziua 28 după o a treia doză, a fost de 6,1 ori mai mare, comparativ cu GMT din ziua 28, după a doua doză, însă persistența unei imunități sporite, împotriva SARS-CoV-2 și a variantelor acestuia, indusă de booster, rămâne să fie evaluată.

S-a sugerat că prezența unui titru mai mare de anticorpi neutralizanți, obținut în urma unei noi doze rapel, este de dorit, pentru a crește astfel, nivelul acțiunii de neutralizare imunologică. Cu toate acestea, în urma analizei datelor actuale existente, serurile provenite de la indivizi aflați în perioada de convalescență precum și persoanele care au primit două doze de vaccin, au avut o activitate de neutralizare mai mică împotriva variantei Omicron, comparativ cu orice alte variante de îngrijorare (COV), inclusiv variantele Beta și Delta.

Scăderea substanțială a activității de neutralizare, în cazul celor cărora li s-au administrat ambele vaccinuri omoloage ChAd (Oxford–AstraZeneca) și BNT (Pfizer–BioNtec) și reducerea de 41 de ori a titrurilor de neutralizare, la persoanele cu sau fără infecție anterioară cu SARS-CoV-2, sugerează că varianta Omicron poate șunta protecția imună provocată atât de infecția anterioară cu SARS-CoV-2 cât și pe cea obținută cu vaccinurile COVID-19 existente.

În cadrul studiului, s-a constatat că un regim de vaccinare pe bază de vector viral omolog, a îmbunătățit semnificativ răspunsul imun umoral împotriva variantei Omicron. Acesta ar putea fi asociat cu o magnitudine amplificată a efectului de neutralizare a WT, deși acest tip de activitate a fost mult mai puțin eficientă împotriva variantei Omicron, demonstrând o scădere de ~20,1 ori a titrurilor de neutralizare, comparativ cu tulpina WT.

Rezultatele au fost în concordanță cu cele ale unui alt studiu recent, în care s-a observat o reducere semnificativă a titrurilor anticorpilor de neutralizare îndreptați împotriva  variantei Omicron chiar și după vaccinarea de rapel, omoloagă sau heterologă, demonstrat însă pe un eșantion populațional relativ scăzut (n = 20). Deoarece efectul de neutralizare este doar una dintre caracteristicile răspunsului imun, iar activitatea de neutralizare nu reflectă integralitatea potențialelor răspunsuri imune cu acțiune protectoare, sunt necesare studii viitoare, privind eficacitatea vaccinării de rapel, împotriva variantei Omicron.

În concluzie, administrarea dozei-rapel de vaccin (tip BBIBP-CorV) a condus la o reactivare semnificativă a răspunsului imun de neutralizare îndreptat împotriva SARS-CoV-2, dar varianta Omicron a demonstrat o “șuntare” extinsă, incompletă, a răspunsului imunologic de neutralizare, acesta fiind îmbunătățit prin administrarea unei noi doze de rapel (doza booster). În situația prezentă, în care se constată că varianta Omicron produce o creștere rapidă a numărului de cazuri de infectări, datele prezentate contribuie în mod evident la stabilirea unei strategii noi de vaccinare de rapel, îndreptate împotriva apariției bolii COVID-19.