Teste prenatale non-invazive – VERAgene & VERACITY

Cuprins:

• Ce sunt și când sunt recomandate aceste teste prenatale non-invazive?
• Care sunt testele recomandate pentru diagnosticarea afecțiunilor genetice prenatale?
• Teste prenatale non-invazive Synevo
• Teste prenatale non-invazive, metode practice de screening prenatal

De la introducerea acestor teste prenatale în practica clinică, încă din anul 2011, în Hong Kong, tehnologia utilizată pentru NIPT s-a răspândit rapid pe tot globul. Astăzi, NIPT a devenit un screening extrem de atractiv, datorită sensibilității sale crescute, pentru care tot mai multe societăți de ginecologie îl recomandă ca o alternativă sau ca o completare la screening-ul seric și la testele invazive utilizate în prezent (acolo unde acestea au contraindicație). Societățile de obstetrică ginecologie recomandă, de asemenea, ca NIPT să fie însoțit de consiliere genetică, astfel încât familiile să poată face alegeri informate în procesul de reproducere².

Ce sunt și când sunt recomandate aceste teste prenatale non-invazive?

Testul Prenatal Non-Invaziv (NIPT) este un test de screening non-invaziv, care poate fi recomandat încă din a-10-a săptămână de sarcină și are ca scop identificarea afecțiunilor genetice. În cazul unui rezultat pozitiv se impune efectuarea unor teste suplimentare. Avantajul acestui test este dat de o acuratețe excelentă, în procent de 99%.

Evoluția metodelor de analiză și secvențiere a genelor a făcut posibilă extinderea screening-ului, de la anomalii numerice cromozomiale simple (ex. sindromul Down sau sindrom Patău), la anomalii structurale mai complexe, la nivelul tuturor celor 46 de cromozomi, până la screening-ul anumitor boli cauzate de defecte produse într-o singură genă, denumite boli monogenice.

Recomandările de testare sunt: vârsta maternă mai mare de 35 de ani, evidențierea unui risc crescut de anomalii cromozomiale în urma screening-ului efectuat prin dublu sau triplu test, ecografia fetală anormală, nașterea anterioară a unui copil cu anomalii cromozomiale, fertilizare in vitro, paciente cu contraindicație pentru metodele invazive de diagnostic prenatal, istoric familial pozitiv pentru anomalii cromozomiale sau boli monogenice (dintre cele testate). Deși incidența anomaliilor cromozomiale este de 1 la 150 de nou născuți vii, prevalența crește odată cu vârsta mamei:

Care sunt testele recomandate pentru diagnosticarea afecțiunilor genetice prenatale?

Amniocenteza și Biopsia de Vilozități Coriale (BVC) sunt teste de diagnostic, invazive, care se realizează sub ghidaj ecografic. Ele furnizează informațiile genetice despre făt, ajutând medicul să stabilească cu certitudine dacă este vorba despre o boală genetică. Aceste manevre prezintă anumite riscuri: sângerare, infecție, ruptură prematură de membrane, pierderea sarcinii.

Teste prenatale non-invazive vs. amniocenteza și biopsia de vilozități coriale

Studiile au demonstrat că la efectuarea testelor prenatale non-invazive (NIPT) au fost obținute rezultate fals pozitive sau fals negative într-un număr redus, ceea ce le recomandă ca fiind extrem de precise și sigure. Acest lucru se datorează parțial faptului că ADN-ul liber fetal, prezent în plasma maternă, este derivat din celulele citotrofoblastice din vilozitățile coriale (CV), care nu este întotdeauna reprezentativ pentru cariotipul fetal, datorită mozaicismului cromozomial. Prin urmare, un rezultat pozitiv NIPT trebuie întotdeauna confirmat cu teste de diagnostic, de preferință amniocenteză, pentru a investiga cariotipul fetal.

Într-un studiu efectuat pe 2267 de femei gravide cu risc crescut de apariție a unor anomalii cromozomiale fetale și cu indicații pentru diagnosticul prenatal, pacientele au avut recomandare de testare prenatală non-invazivă (NIPT) folosind tehnologia NGS de identificare a acestora. Amniocenteza, cariotiparea cromozomilor prin cultură celulară și urmărirea rezultatelor sarcinii au fost, de asemenea, efectuate la aceste gravide pozitive pentru NIPT. Ulterior ambele rezultate au fost evaluate și comparate (rezultatele NIPT cu cele obținute la cariotiparea prin amniocenteză).

Astfel, dintre cele 2267 de cazuri, 29 au fost pozitive după efectuarea NIPT. Dintre acestea, un număr de 10 cazuri aveau un risc crescut de trisomie 21, 2 cazuri risc crescut de trisomie 18, 2 cazuri risc crescut de anomalii ale cromozomului 13 și 20 de cazuri anomalii ale cromozomilor sexuali. Toate cazurile NIPT pozitive, descrise anterior au fost supuse amniocentezei și un număr de 20 de cazuri au fost, în cele din urmă, confirmate.

Sensibilitatea și specificitatea NIPT pentru diagnosticul unor trisomii – trisomie 21, trisomie 13 și trisomie 18 au fost de 100%, 99,96%, 100% și, respectiv, 99,96%, 100%, 100%, iar valorile predictive pozitive au fost de 91,67%, 66,67%, respectiv 100%.

Concluzia studiului a evidențiat că tehnologia NGS pentru analiza ADN-ului fetal liber circulant din sângele periferic matern a fost o completare importantă a diagnosticului prenatal al tulburărilor cromozomiale reprezentate de aneuploidia cromozomială fetală, cu sensibilitate și specificitate ridicate. În combinație cu cariotiparea tradițională prin amniocenteză, această metodă de screening ar putea îmbunătăți eficacitatea identificării de anomalii cromozomiale fetale[3].

Teste prenatale non-invazive Synevo

În laboratorul Synevo există acum două teste prenatale non-invazive care utilizează tehnologia brevetată de îmbogățire țintită și secvențierea de nouă generație (NGS): VERACITY și VERAgene.

VERACITY și VERAgene sunt teste prenatale non-invazive precise, sigure, accesibile și rapide, pentru detectarea unor aneuploidii cromozomiale fetale și a microdelețiilor, în sarcinile unice și gemelare. Se pot efectua începând cu săptămâna a 10-a de sarcină.

VERACITY folosește noua tehnologie de amplificare a regiunilor țintă care asigură depistarea aneuploidiei cromozomiale cu mare acuratețe, precum și măsurarea precoce a fracției fetale. Regiuni țintite ale cromozomilor selectați sunt captate, amplificate și analizate, pentru depistarea aneuploidiilor și a microdelițiilor, folosind tehnologiile genomice și bioinformatice brevetate. Sensibilitatea, specificitatea și robustețea acestui test au fost demonstrate în trei studii clinice de validare folosind sute de probe.

VERAgene se efectuează dintr-o probă de sânge matern și o probă salivară, obținută cu tampon bucal, provenită de la tatăl biologic. Sângele matern conține ADN extracelular liber atât de la mamă, cât și de la făt. Fragmente de ADN extracelular liber fetal sunt izolate și analizate împreună cu proba de ADN a tatălui, pentru a depista orice potențiale mutații genetice, folosind o metodă de secvențiere de ultimă generație.

Algoritmi sofisticați din domeniul bioinformaticii sunt apoi folosiți pentru a calcula riscul ca fetusul să aibă o boală monogenică. VERAgene este primul test prenatal non-invaziv (NIPT) complet, care poate depista simultan aneuploidii, trisomii, microdeleții și mutații punctiforme. Bolile depistate de VERAgene sunt de multe ori grave și au un impact semnificativ asupra calității vieții. VERAgene vizează 500 de mutații pentru depistarea a 100 de boli monogenice. Combinând depistarea aneuploidiilor și a microdelețiilor cu screeningul bolilor monogenice, VERAgene oferă o imagine complexă a sarcinii, folosind un singur test.

Teste prenatale non-invazive, metode practice de screening prenatal

Aneuploidia cromozomială este cea mai frecventă boală cromozomială, reprezentând 80–90% dintre toate bolile cromozomiale și este principala cauză a malformațiilor congenitale. Diferite tipuri de aneuploidii cromozomiale fetală au prognosticuri diferite.

Prognosticul slab, anomaliile de organ, întârzierea de dezvoltare mentală și întârzierea creșterii, sunt cele mai comune caracteristici. Diagnosticul prenatal oferit femeilor gravide care au risc crescut de a dezvolta anomalii cromozomiale, constă în consiliere genetică în cadrul căreia se pot recomanda anumite teste de ultimă generație, în vederea diagnosticării unor posibile boli genetice ale fătului.

În mod obișnuit, dintre procedurile de diagnostic prenatal, cea mai frecvent utilizată și eficientă metodă de diagnostic prenatal este amniocenteza și cariotiparea celulelor din lichidul amniotic. Examinarea genetică a celulelor lichidului amniotic poate detecta cu acuratețe crescută majoritatea anomaliilor cromozomiale și o gamă largă de variante genetice, ceea ce conduce la diagnosticarea precoce a unor boli genetice.

Cu toate acestea, există indicații dar și contraindicații stricte pentru amniocenteză. Femeile însărcinate care prezintă diverse condiții medicale – placenta praevia, iminență de avort sau hepatită activă – nu sunt eligibile pentru diagnosticul prenatal prin analiza lichidului amniotic. Această metodă prezintă un risc suplimentar de infecție intrauterină a fătului și de pierdere de lichid amniotic, asociată cu o creștere a stresului femeilor gravide.

Prin urmare, rata de acceptare nu este ridicată în rândul acestor gravide cu risc ridicat. Alte proceduri cunoscute sau teste de diagnostic, cum ar fi biopsia de vilozități coriale și puncția din cordonul ombilical, sunt, de asemenea, invazive și au limitări, scăzând astfel și aplicabilitatea lor clinică. Prin urmare, dezvoltarea unei metode rezonabile și practice de screening și diagnostic prenatal, pentru evidențierea precisă a bolilor cromozomiale fetale este de mare importanță în vederea semnalării unor malformații congenitale.

Referințe:

1. https://www.gimjournal.org/article/S1098-3600(21)03161-0/fulltext
2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4303457/
3. https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1586/14737159.2016.1152890
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8132573/
5. https://www.gimjournal.org/article/S1098-3600(21)04448-8/fulltext https://journals.lww.com/greenjournal/Abstract/2020/10000/Screening_for_Fetal_Chromosomal_Abnormalities_.44.aspx
6. S. A. Yatsenko, D. G. Peters, D. N. Saller, T. Chu, M. Clemens, and A. Rajkovic, “Maternal cell-free DNA-based screening for fetal microdeletion and the importance of careful diagnostic follow-up,” Genetics in Medicine, vol. 17, no. 10, pp. 836–838, 2015.
7. https://obgyn.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/pd.5620