Cunoscuta tulpină indiană SARS-CoV-2 – mutația B.1.617
Apariția recentă a mutațiilor SARS-CoV-2, care sunt mai puțin sensibile la neutralizarea prin seruri de convalescenți sau răspunsuri de anticorpi neutralizanți induși de vaccin, a ridicat multe semne de întrebare. Un al doilea val de infecții cu SARS-CoV-2 în India conduce la răspândirea unei noi tulpini SARS-CoV-2 (B.1.617.1), după ce Marea Britanie s-a confruntat cu tulpina B.1.1.7, apărută în decembrie 2020.
Tulpina indiana: subtipuri genetice
Există trei subtipuri distincte pentru varianta genetică B.1.617 (tulpina indiana), toate cu profiluri de mutație care justifică evaluarea la nivelul liniei individuale: B.1.617.1, B.1.617.2 și B.1.617.3, raportate pentru prima dată în India în decembrie 2020.
- B.1.617.1 este definită de modificările aminoacizilor proteinei spike L452R, E484Q, D614G, P681R și Q1071H (unele virusuri prezintă și V382L). Această filiație a fost clasificată ca VOC (variants of concern = tulpini îngrijorătoare) de ECDC și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și ca variantă investigată (VOI = variants of interest = variante de interes) de Marea Britanie.
- B.1.617.2 este definită de modificările proteinei spike T19R, Δ157-158, L452R, T478K, D614G, P681R și D950N. Tulpina B.1.617.2 se răspândește rapid în Marea Britanie și a fost detectată și în alte câteva țări. Această descendență a fost clasificată ca VOI de ECDC și OMS și ca VOC de către Marea Britanie, datorită unei estimări a transmisibilității sale fiind cel puțin la fel de mare ca cea a COV B.1.1.7.
- B.1.617.3 este definită de modificările proteinei spike T19R, Δ157-158, L452R, E484Q, D614G, clasificată ca VOI de ECDC și OMS și ca VUI (Variant Under Investigation) de Marea Britanie.
ECDC monitorizează mutațiile și variantele genetice în mod curent, prin supraveghere bazată pe secvențe, studii de laborator și investigații epidemiologice. Raportul săptămânal al mutațiilor virusului SARS-CoV-2 poate fi găsit pe website-ul ECDC.
Care sunt simptomele manifeste în cazurile infectate cu B.1.617?
Pe baza rapoartelor transmise din India, pacienții la care se detectează această variantă a virusului SARS-CoV-2 (tulpina indiana) pot avea manifestări clinice atipice: dureri abdominale, greață, vărsături, diaree. Tabloul clinic poate fi completat de apariția unor tulburări de auz. La acești pacienți febra este absentă1.
Care sunt incertitudinile legate de această mutație B.1.617?
- Virulența este mai mare și contagiozitatea este crescută – viteza de răspândire mare a mutațiilor, de la persoană la persoană, ar putea extinde focarele de infecție, ceea ce ar duce la o presiune mai mare asupra sistemelor de sănătate publică și la imperiozitatea unor contramăsuri. De asemenea, ar fi necesare măsuri pentru accelerarea activității în cadrul programelor de vaccinare. Într-un raport publicat pe 12.05.2021, un comitet consultativ al guvernului britanic numit the Scientific Pandemic Influenza Group on Modelling, declara că există o „posibilitate realistă” ca B.1.617.2 să fie cu 50% mai transmisibil decât B.1.1.7, conform datelor disponibile.
- Immunity-escape variants? – o altă întrebare la care cercetătorii caută un răspuns este legată de eficiența vaccinurilor împotriva variantelor B.1.617. Dacă se demonstrează că aceste tulpini ar putea fi rezistente la protecția imunitară conferită prin vaccinare sau prin expunerea anterioară la virus, s-ar declanșa noi valuri semnificative ale infecției și întregul plan de relaxare s-ar modifica. Un studiu publicat pe 17 mai în Nature Medicine sugerează că efectuarea unor astfel de testări au un rol „predictiv”. Unele dintre aceste studii de laborator confirmă faptul că vaccinurile ar putea fi mai puțin eficiente împotriva subtipului B.1.617.1. Rezultatele din experimente similare cu B.1.617.2 nu au fost încă publicate, dar datele furnizate de Public Health England la 23 mai confirmă că vaccinurile Pfizer-BioNTech și Oxford-AstraZeneca sunt eficiente împotriva B.1.617.2, după administrarea celor două doze.
- Stabilirea unui pattern de răspândire – o altă incertitudine este legată de transmisibilitatea mutației B.1.617.2 comparativ cu alte variante, cum ar fi varianta B.1.1.7 evaluată acum în Marea Britanie. „Este posibil ca aceasta să fie cu 50% mai mare, dar este la fel de posibil să fie cu 10% sau 60-70% mai mare”, spune Christina Pagel, cercetător în domeniul sănătății la University College London. Stabilirea cu exactitate a vitezei de transmitere a virusului de la un om la altul va permite oamenilor de știință să construiască modele precise ale efectelor pe care variantele le-ar putea avea asupra focarelor din țările în care acestea devin dominante. Nu este încă cunoscut acest procent, iar stabilirea lui va ajuta la estimarea efectelor unui val pandemic moderat comparativ cu un val de vârf.
Referințe
