Cumpără online analizele medicale necesare, utilizează codul ONLINE10 și beneficiază de 10% reducere la coșul de cumpărături.
Synevo
Programări analize
Coșul meu
Atelierul de sănătate
Sănătatea sub microscop

Litiaza renală și mecanismul formării calculilor urinari

litiaza renala, litiaza urinara, litiaza biliara, litiaza, ce este litiaza renala

Tractul urinar integrează următoarele organe: rinichi, două uretere, vezica urinară și uretra. Rinichii filtrează sângele și formează urina, care este transportată de la rinichi la vezică prin uretere și se elimină prin uretră, la exterior. Acesta este un proces continuu de filtrare, producție de urină și eliminare a acesteia1.

Cuprins:

Ce este litiaza renală?

Litiaza renală este o afecțiune care se caracterizează prin prezenta calculilor (‘’pietre’’) la nivelul rinichilor sau al întregului aparat urinar. Aceștia sunt depozite dure alcătuite din minerale și săruri care se formează la nivel renal. Pot afecta orice parte a tractului urinar – de la rinichi până la vezica urinară. Adesea, calculii se formează atunci când urina devine concentrată, permițând mineralelor să cristalizeze și să agrege între ele2. În unele situații pietrele formate se vor elimina spontan prin urină. Probleme pot apărea când acestea cresc în dimensiune obstrucționeaza fluxul de urină. Deplasarea calculilor de-a lungul tractului urinar pot provoca dureri extrem de severe, intermitente sau continue.

Incidența calculilor renali depinde de factorii geografici, climatici, etnici, dietetici și genetici. Riscul de recurență este în principal determinat de boala sau tulburarea care cauzează formarea calculului. În consecință, ratele de prevalență pentru calculii urinari variază de la 1% la 20%. Recurența bolii este observată la puțin mai mult de 10% dintre pacienți3. Medicul poate recomanda un tratament preventiv pentru a reduce riscul recurenței apariției pietrelor la rinichi, dacă există un risc crescut4.

Litiaza renală – semne și simptome

În general, calculii urinari pot provoca simptome atunci când se fixează în interiorul rinichilor (calicele renale), cresc în dimensiuni sau strabat ureterele, provocând spasm al musculaturii locale. În astfel de situații sunt descrise următoarele semne și simptome:

  • Durere severă, ascuțită în flancul lateral al spatelui, sub zona de proiecție a coastelor.
  • Durere care radiază la nivelul abdomenului inferior și în zona inghinală.
  • Durerea care apare în valuri și fluctuează în intensitate.
  • Durere sau senzație de arsură, în timpul urinării.

Alte semne pot include: urina cu modificari de culoare  (roz, roșie sau maro), tulbure sau urât mirositoare, o senzație persistentă a nevoii de a urina, greață și vărsături, febră și frisoane (dacă există o infecție).

Cauza apariției calculilor renali

Pietrele la rinichi nu au adesea o cauză certă, unică, fiind descrisi mai mulți factori care pot crește riscul. Calculii apar atunci când urina conține mai multe substanțe în exces ce formează cristale (calciu, oxalat și acid uric) care nu mai pot fi diluate în totalitate. În același timp, urina poate să nu conțină substanțele necesare, care să împiedice fuzionarea cristalelor, creând un mediu ideal pentru formarea pietrelor la rinichi.

Tipuri de calculi renali

Calculi de calciu. Majoritatea pietrelor la rinichi sunt pietre de calciu, de obicei sub formă de oxalat de calciu. Oxalatul este o substanță produsă zilnic de ficat sau absorbită din dietă (anumite fructe și legume). Alți factori care pot crește concentrația de calciu sau oxalat în urină sunt: hipervitaminoza D, operația de by-pass intestinal și unele tulburări metabolice.

Pietrele de calciu pot apărea și sub formă de fosfat de calciu. Acest tip de calcul este mai frecvent în afecțiuni metabolice (acidoza tubulară renală) sau poate fi asociat cu anumite medicamente utilizate pentru tratarea migrenelor sau convulsiilor.

Calculi de struvită. Se formează ca răspuns la o infecție a tractului urinar, produsă de bacteriile generatoare de urează. Acești calculi pot provoca morbiditate și mortalitate semnificativă dacă sunt  netratați sau tratați inadecvat.

Calculi de acid uric apar în condiții de deshidratare, produsă de diareea cronică sau malabsorbție, la cei cu o dietă bogată în proteine, diabet sau sindrom metabolic. De asemenea, anumiți factori genetici pot crește riscul de apariție a calculilor de acid uric.

Calculi de cistină. Apar mai rar, prin supraproducția de cistină, ca urmare a unei tulburări ereditare numită cistinurie5.

Cel mai mare factor de risc pentru calculii renali este producerea a mai puțin de 1 litru de urină pe zi. Acesta este motivul pentru care pietrele la rinichi sunt frecvente la copiii prematuri, aceștia având o serie de disfuncții renale. Societatea Americană de Urologie recomandă, pentru persoanele care sunt predispuse la formarea de calculi renali, un consum zilnic suficient de lichid (3 litri de lichide/ zi),  pentru producerea a 2,5 litri/ zi de urină6.

Litiaza renală și factorii de risc

Factorii care cresc riscul de a dezvolta pietre la rinichi includ:

Istoric familial sau personal pentru situațiile în care cineva din familie a suferit de litiază renală sau pacientul a mai avut, una sau mai multe pietre la rinichi.

Deshidratarea cauzata de cantități insuficiente de apă ingerata zilnic.

Anumite diete bogate în proteine, sodiu (sare) și zahăr pot crește riscul apariției unor tipuri de calculi renali.

Obezitatea – Studiile au demonstrat că pH-ul scăzut al urinei este asociat cu obezitatea. Inflamația și stresul oxidativ, care apar frecvent la pacienții obezi, joacă un rol esențial în apariția calculilor renali7.

Boli digestive și intervenții chirurgicale. Operația de bypass gastric, boala inflamatorie a intestinului sau diareea cronică, pot provoca modificări ale procesului digestiv, care să afecteze absorbția de calciu și apă, crescând astfel cantitățile de substanțe care formează pietre în urină.

Alte afecțiuni medicale, cum ar fi acidoza tubulară renală, cistinuria, hiperparatiroidismul și infecțiile repetate ale tractului urinar, pot crește riscul de litiază renală.

Anumite suplimente și medicamente, cum ar fi vitamina C, suplimentele alimentare, laxativele (atunci când sunt utilizate în exces), antiacidele pe bază de calciu și anumite medicamente utilizate pentru a trata migrenele sau depresia, pot crește riscul de formare a pietrei la rinichi8.

Litiaza renală – Diagnostic și tratament

În cazul unei suspiciuni de litiază renală se recomandă mai multe tipuri de teste:

Testele de sânge și urină (inclusiv urina din 24 de ore) sunt adesea recomandate pentru a determina dacă organismul produce substanțe chimice în exces care pot contribui la formarea de calculi. Rezultatele testelor pot face un diagnostic diferențial între o litiză renală și alte afecțiuni care pot avea simptome similare, dar necesită tratament diferit. Acestea includ de rutină:

Dozări din sânge, de: acid uric seric, creatinina serică, hemograma, calciu, magneziu, fosfor.

Acid uric seric
Preț: 19.00 lei
Creatinină serică
Preț: 19.00 lei
Calciu seric
Preț: 15.00 lei
Magneziu seric
Preț: 16.00 lei
Fosfor seric
Preț: 19.00 lei

Dozari din urină: creatinina urinară, acid uric urinar, analiza calculi urinari9, calciurie, oxalurie, fosfaturie.

Fosfor urinar
Preț: 25.00 lei
Acid uric urinar
Preț: 23.00 lei
Analiză calculi biliari
Preț: 83.00 lei
Calciu urinar
Preț: 25.00 lei

Sediment urinar: examinarea la cel mult 4 ore de la emisie (analiza prezenței de leucocite, hematii, celule epiteliale, cilindri). În cazul unui examen de urină cu sediment încărcat (masa de leucocite și/ sau masă de floră microbiană) se va realiza și urocultura.

Imagistica medicală: tomografia computerizată (CT), ecografia și radiografia abdominală ajută la vizualizarea calculilor din tractul urinar.

Tratamentul pentru calculii renali variază, în funcție de tipul de piatră și cauza apariției acesteia.

În cazul pietrelor mici cu simptome minime, se recomandă hidratarea adecvată (2-3l/ zi de apă), ameliorarea durerii prin relaxarea mușchilor ureterelor și facilitarea eliminării calculilor.

Pietrele renale care sunt prea voluminoase pentru a fi evacuate, sau cele care pot provoca sângerări, leziuni renale, sau infecții ale tractului urinar, pot necesita un tratament mai extins.

Procedurile pot include: litotriția extracorporeală cu unde de șoc (ESWL) – folosirea sonografiei pentru a tritura (sparge) pietrele, nefrolitotomia percutanată – procedura chirurgicală minim invazivă, utilizată pentru îndepărtarea unei pietre din rinichi10.


Referințe:

  1. https://labtestsonline.org/tests/kidney-stone-testing
  2. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/kidney-stones/symptoms-causes/syc-20355755
  3. https://uroweb.org/guideline/urolithiasis/#3
  4. https://www.medicalnewstoday.com/articles/154193#causes
  5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7265184/
  6. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/kidney-stones/diagnosis-treatment/drc-20355759
Articole similare
Ultimele articole
Cele mai citite articole
icon-cart

Produsul a fost adăugat în coș

Continuă cumpărăturile
Vezi coșul
×
Cumpărate frecvent împreună
    Cumpără online analizele adăugate în coșul tău, Utilizează codul ONLINE10 și beneficiezi de 10% reducere.

    În plus, ai la dispoziție 30 de zile pentru a veni la recoltare.