Rinita alergică, o patologie des întalnită în populație

Cuprins:

• Ce este rinita alergică?
• Rinita alergică – simptome
• Diagnosticul de rinită alergică (RA)
• Tratament rinită alergică – recomandări medicale actuale

Rinita alergică – simptome

RA provoacă de obicei simptome asemănătoare unei răceli comune, cum ar fi: strănut în salve, prurit, rinoree sau congestie nazală². Acestea apar, de obicei, la scurt timp după ce o persoană a fost expusă la un alergen, iar disconfortul creat poate avea o durată de doar câteva luni, simptomele manifestându-se la acțiunea unor alergeni sezonieri, cum ar fi polenul sau iarba.

Alte persoane dezvoltă rinite alergice pe tot parcursul anului. Majoritatea persoanelor cu RA manifestă simptome ușoare, care pot fi tratate simplu și eficient. În cazurile în care simptomele devin persistente, apar și alte manifestări care interferă cu activitatea de zi cu zi – tulburări ale somnului, de respirație, oftalmologice, etc.

Simptomele rinitei alergice se pot ameliora în timp, însă afecțiunea este de durată și este puțin probabil să dispară complet.

Diagnosticul de rinită alergică (RA)

Diagnosticul trebuie confirmat atunci când istoricul pacientului și rezultatele examinării clinice sugerează o cauză alergică. Persoanele cu RA, de regulă au și alte afecțiuni asociate, cum ar fi astmul, dermatita atopică, tulburările respiratorii în timpul somnului, conjunctivita, rinosinuzita și otita medie.

Testarea IgE specifică este recomandată pentru pacienții cu un diagnostic clinic de RA care nu răspund la tratamentul empiric, când diagnosticul este incert sau pentru determinarea alergenului țintă specific.

Medicii alergologi recomandă adesea paneluri pentru identificarea mai multor alergeni – trigger. Astfel, la Synevo pot fi efectuate două pachete de analize pentru determinarea IgE specifice pentru 5 alergeni sau 13 alergeni respiratori.

ALEX reprezintă un instrument de diagnostic in vitro pentru sensibilizarea alergică, cu ajutorul căruia poate fi determinat simultan un profil extins de IgE specifice pentru mai mult de 300 alergeni, ce acoperă marea majoritate a alergenilor respiratori, alimentari, latexuri și veninuri de Hymenoptere (albina și viespea) și peste 50 de alergeni moleculari unici. Testul determină cantitativ IgE specifice îndreptate atât împotriva unor extracte de alergeni, cât și impotriva unor componente moleculare relevante (specifice și de cros-reactivitate).

Imagistica sino-nazală nu trebuie efectuată în mod obișnuit la pacienții care prezintă simptome compatibile cu rinită alergică, însă în cazurile severe este posibil ca medicul să solicite o astfel de investigație.

Tratament rinită alergică – recomandări medicale actuale

În 2014 a fost publicat un ghid practic clinic ³ pentru pacienții cu rinită alergică, ghid ce a fost elaborat de Academia Americană de Otolaringologie-Chirurgie Cap și Gât și apoi aprobat de Academia Americană a Medicilor de Familie, reconfirmat în 2020, în care au fost sintetizate câteva recomandări medicale, utile în special, medicilor de familie. Acest document stipulează că:

• Steroizii intranazali pot fi recomandați pacienților cu RA care prezintă simptome ce afectează calitatea vieții. Antihistaminicele orale de a doua generație, care au un efect sedativ diminuat, sunt prescrise pacienților cu prurit nazal, strănut și lăcrimare frecventă a ochilor.
• Antihistaminicele intranazale pot fi prescrise pacienților cu RA sezonieră, perenă sau episodică.
• Terapia farmacologică combinată este necesară pacienților cu RA care au răspuns inadecvat la monoterapie. Cea mai eficientă terapie combinată este alcătuită din administrarea concomitentă a unui steroid intranazal și un antihistaminic.
• Evitarea alergenilor cunoscuți sau controlul mediului poate fi luată în considerare la pacienții cu RA la care s-a identificat alergenul, iar acesta este corelat cu simptomele clinice existente.
• La pacienții diagnosticați cu RA, care prezintă obstrucție a căilor respiratorii și cornet nazal inferior hipertrofiat, care au înregistrat un eșec terapeutic, se poate recurge la reducerea chirurgicală a acestora.

Acest ghid de practică clinică a fost elaborat cu scopul de a optimiza îngrijirea pacienților cu RA. Prin realizarea unui astfel de ghid, s-a eficientizat gestionarea acestei afecțiuni responsabile de pierderea productivității anuale, care ajunge la cifra de aproximativ 4 miliarde de dolari. Cunoscut fiind faptul că afecțiunea este una dintre cele mai frecvente boli cronice, care afectează atât copiii, cât și adulții, disconfortul cauzat duce frecvent la o scădere considerabilă a calității vieții⁴.

Din fericire, imunoterapia a progresat mult în ultimele decenii, atât pentru alergiile sezoniere, cât și pentru cele ce se manifestă pe tot parcursul anului. În cazul imunoterapiei sublinguale (SLIT), pacienții pot dezvolta treptat toleranță față de un anumit alergen, prin plasarea în mod regulat sub limbă a unor doze mici de concentrat de alergen (desensibilizare).

În timp ce SLIT este benefic pentru majoritatea pacienților cu rinită alergică (în special pentru cei care documentează o inflamație a mucoasei nazale), acest tratament este ineficient pentru aproximativ 20-30% dintre aceștia. În prezent nu există nicio modalitate de a anticipa eficiența SLIT la pacienți, aceasta realizându-se doar prin testare și evaluarea răspunsului, pe o perioadă de până la doi ani. Recent, studiile au arătat că există o anumită predispozitie genetică față de prezența sau absența unui răspuns pozitiv, în cazul administrării imunoterapiei sublinguale.⁴

Referințe:

1. https://erj.ersjournals.com/content/24/5/758
2. https://www.nhs.uk/conditions/allergic-rhinitis/
3. https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/0194599814561600
4. https://www.news-medical.net/news/20220307/Specific-variant-of-the-HLA-DPB1-gene-linked-with-poor-response-to-allergen-immunotherapy.aspx