Rinita, faringita și laringita: cele mai cunoscute infecții ale căilor respiratorii superioare
Atât rinita, cât și faringita fac parte dintr-un grup de afecțiuni, cauzate frecvent de rinovirusuri, adenovirusuri, virusuri gripale, coronavirusuri etc. Sunt adesea întâlnite în sezonul rece, infecția fiind localizată la nivelul căilor resiratorii superioare, respectiv la nivelul mucoasei nazale sau a faringelui.
Laringita este tot o boală, de etiopatogenie virală sau bacteriană, cu forme de manifestare acute sau cronice, însă infecția apare la nivelul mucoasei laringelui, izolat sau asociată cu rinită, faringită sau traheită.
Cuprins:
Mecanismul apariției infecțiilor respiratorii în tractul superior
Aparatul respirator este alcătuit din cei doi plămâni și căile respiratorii aeriene. Acestea se clasifică în: căi respiratorii superioare (cavitatea nazală, faringe, laringe) și căi respiratorii inferioare (trahee, bronhii, plămâni).
Printre infecțiile tractului respirator superior putem enumera sinuzita, rinita, faringita, laringita, iar dintre infecțiile căilor respiratorii inferioare, amintim traheobronșita, pneumonia, pleurita și empiemul.
Cele mai frecvente și banale răceli apar la nivelul căilor respiratorii superioare. Agenții patogeni pătrund în căile respiratorii, prin inhalarea de picături fine de salivă (Flugge) și invadează mucoasa nazală. La acest nivel se poate produce distrugerea epitelială, alături de eritem (înroșire), edem, hemoragie și, uneori, exsudat. Simptomele inițiale sunt specifice unei răceli și încep cu nas înfundat urmat de secreție apoasă, strănut, de cele mai multe ori fără febră. Copiii cu epiglotită (inflamația epiglotei) pot avea dificultăți de respirație, răgușeală, hipersalivație și stridor (zgomot ce apare în inspir, datorat obstrucției laringelui sau traheei). Copiii cu laringo-traheită gravă (crup) pot avea, de asemenea, tahipnee, stridor și cianoză.
Ce este rinita?
Reprezintă inflamația și congestia mucoasei nazale, caracterizată printr-o secreție nazală cauzată de o răceală obișnuită sau o alergie sezonieră. Face parte dintr-un grup de afecțiuni virale, cu evoluție benignă. Rinitele sunt asociate adesea cu alte boli infecțioase – gripă, difterie, rujeolă, scarlatină, etc. Cele mai frecvente complicații ale acestei afecțiuni sunt sinuzitele, otitele, amigdalite sau pneumoniile.
Ce este faringita?
Este o afecțiune inflamatorie a faringelui însoțită de dureri în gât și dificultăți la înghițire. De obicei, este virală, dar poate fi determinată și de infecții bacteriene sau fungice. Streptococul de grup A este o cauză frecventă a faringitei. Faringita poate duce la complicații de tip: reumatism articular, glomerulonefrită acută, abces parafaringian sau retrofaringian1.
Streptococul de grup A (Streptococcus pyogenes) este responsabil pentru 5-15% dintre cazurile de faringită la adulți și 20-30% dintre cazurile diagnosticate la copii. Faringita streptococică apare frecvent la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 15 ani. În climatul temperat, incidența este mai mare în timpul iernii și primăvara devreme. Cauzele bacteriene ale infecțiilor respiratorii superioare sunt streptococii β-hemolitici de grup A, dar pot fi cauzate și de H. influenzae, Bordetella pertussis, Chlamydia pneumoniae, Arcanobacterium haemolyticum, Mycoplasma pneumoniae și Yersinia enterocolitica, printre altele.
Ce este laringita?
Inflamația mucoasei laringelui cu inflamația corzilor vocale, ce poate duce la tulburări de fonație (răgușeală) și poartă denumirea de laringită. De obicei, dispare de la sine în decurs de 1-2 săptămâni. Are două forme de manifestare – acută și cronică.
Laringita acută – simptomul principal este reprezentat de răgușeală, care poate merge până la afonie (pierderea totală a vocii, imposibilitatea de a vorbi ca urmare a lezării laringelui sau a nervilor acestuia), uneori dispnee (greutate la respirație), asfixie (senzație de sufocare, lipsă de aer în stenoza cicatricială a laringelui, prin îngustarea completă sau parțială a lumenului laringelui) și disfagie (greutate la înghițit). Tratamentul constă în repaus vocal, interzicerea fumatului și alcoolului, repaus fizic. Este recomandat ca pacientul să se odihnească într-o cameră cu atmosferă caldă și umedă. Terapia antibiotică este indicată în infecțiile bacteriene, pentru combaterea tusei se administrează antitusiv, un antiinflamator pentru durere și picături nazale pentru dezinfecția și dezobstrucția căilor nazale.
Laringita cronică – apare ca urmare a unor puseuri repetate de laringită acută, în urma inhalării unor substanțe toxice iritante sau a unor procese alergice. Simptomul principal este tot răgușeala, care poate fi însoțită de tuse cu expectorație și senzație de uscăciune a gâtului. Tratamentul urmărește combaterea cauzei, astfel medicul poate recomanda antibioterapie în infecții cronice, antihistaminice în formele cu componentă alergică, repaus vocal, interzicerea fumatului și vitaminoterapia (administrarea vitaminei C).
Rinita, faringita, laringita și necesitatea testelor de laborator?
Infecțiile respiratorii sunt cea mai frecventă cauză a vizitelor la medicul de familie. Deși rinita, faringita și laringita sunt adesea infecții virale autolimitante, care se rezolvă de la sine și au nevoie doar de îngrijire de susținere, există cazuri în care poate fi esențială identificarea agentului patogen cauzal, într-un stadiu incipient al bolii, pentru a administra o terapie antimicrobiană eficientă și pentru a avea un control al infecției. În ultimii ani, diagnosticarea infecțiilor respiratorii a evoluat substanțial odată cu apariția unor noi teste de laborator care identifică diverși agenți patogeni. Metodele actuale de laborator sunt rapide, extrem de sensibile și specifice.
Testele de laborator pentru detecția agenților patogeni specifici sunt utile atunci când terapia țintită depinde de rezultate (de exemplu, infecția streptococică de grup A, gonococul pertussis). În cazurile pacienților imunocompromiși, în timpul anumitor focare sau pentru a oferi terapie specifică contactelor este necesară testarea virală sau bacteriană.
Testarea virală este rareori indicată pentru infecții respiratorii superioare (IRS) virale necomplicate, tratate în ambulatoriu. Nu există dovezi suficiente că testarea pentru identificarea bacteriilor atipice (pentru Chlamydia pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae) ar îmbunătăți rezultatele clinice ale faringitei. Cu toate acestea, confirmarea unei afecțiuni virale precum gripa poate reduce utilizarea inadecvată a antibioticelor. În plus, o infecție a căilor respiratorii superioare cauzată de virusul herpes simplex (HSV) necesită confirmarea diagnosticului prin teste de laborator, deoarece pentru această infecție este disponibilă o terapie specifică.
Testarea poate fi necesară dacă simptomele IRS sunt progresive, durează mai mult de 14 zile și nu au altă cauză identificabilă, cum ar fi astmul sau rinita alergică. Testarea este, de asemenea, indicată dacă evaluarea clinică sugerează o boală orofaringiană legată de boli cu transmitere sexuală, situație în care există terapie specifică pentru agenții patogeni precum Neisseria gonorrhoeae. Chiar dacă nu există teste specifice pentru diagnosticul cazurilor de rinită, faringită și laringita, acestea sunt uneori utile pentru evaluarea și monitorizarea evoluției pacienților.
Investigații de laborator pentru cazuri specifice de rinită, faringită sau laringita
Examenul microbiologic al exsudatului nazofaringian este indicat pentru depistarea portajului de germeni patogeni în căile respiratorii superioare, depistare solicitată și indicată în scopuri epidemiologice (stabilirea sursei de infecție, carantinarea purtătorilor sănătoși, evaluarea lucrătorilor din industria alimentară). Testul este indicat în rinite și faringite, dar nu este recomandat în contextul suspiciunii de sinuzită, în această afecțiune produsul patologic de elecție fiind puncția sinusală. În laboratoarele Synevo se comunică prezența următoarelor microorganisme în secreția nazală:
- Staphylococcus aureus MSSA – portaj, cu recomandarea tratamentului local în funcție de contextul clinico-epidemiologic;
- Staphylococcus aureus MRSA – portaj cu recomandarea tratamentului local sau sistemic conform antibiogramei, în funcție de contextul clinic;
- Streptococcus pyogenes;
- Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae – în funcție de contextul clinic, la solicitarea medicului clinician;
- Klebsiella rhinoscleromatis și Klebsiella ozenae – în funcție de contextul clinic, la solicitarea medicului clinician.
Cultură exsudat faringian (cu antibiogramă după caz) – este adesea indicată în diagnosticul faringitelor virale, dar și bacteriene. Aproximativ 70% dintre faringite au o etiologie virală: rhinovirusuri, adenovirusuri, virusuri gripale, paragripale, Coxsackie A, virusul Epstein-Barr – care determină mononucleoza infecţioasă caracterizată prin angină severă, frecvent ulcerată, adenita cervicală şi semne de afectare sistemică.
În faringita bacteriană, cel mai frecvent agent patogen implicat este Streptococcus pyogenes (Streptococ β hemolitic grup A, PYR pozitiv). Streptococcus pyogenes este unul dintre patogenii umani importanţi care imprimă gravitate faringitelor prin complicaţiile infecţioase (sinuzite, otite medii, mastoidite, adenite cervicale supurate, abces amigdalian, flegmon amigdalian, celulita difuză a planșeului bucal – angina Ludwig) şi post infecţioase (reumatism articular acut, glomerulonefrita acută, cardita reumatismală). Testul de depistare rapidă a antigenului Streptococului betahemolitic grup A este utilizat frecvent în practica clinică, mai ales în pediatrie, pentru identificarea germenului în faringitele acute. Rezultatul analizei ajută la inițierea rapidă a tratamentului antibiotic, înainte de rezultatul culturii care devine disponibilă în 24-48 ore. Sensibilitatea testului este de ~95% iar specificitatea acestuia este de 98%.
Anumite infecții necesită confirmare, folosind metoda PCR, prin recoltarea de aspirat din cavitatea nazală sau faringiană. Testul ajută în diagnosticul diferențial al infecțiillor gripale cu B. pertussis (tusea convulsivă). Un alt test care se efectuează tot prin metoda PCR este cel pentru detecția Mycoplasmei pneumonia – Mycoplasma pneumoniae ADN (exsudat faringian sau nazofaringian) pentru detectarea infecțiilor pulmonare și posibil a altor complicații extrapulmonare.
Angina Vincent este o infecție acută necrotizantă a faringelui determinată de o combinație de bacili fusiformi (Fusiformis fusiformis – bacil Gram negativ) și spirochete (Borrelia vincentii). În cazul unei reacții inflamatorii faringiene, cu ajutorul examenului microscopic al exsudatului faringian pentru fuzospirili se evidențiază bacili Gram negativi fusiformi, spirochete.
În cazul unui laringe inflamat și obstruat, medicul poate recomanda o biopsie. În timpul laringoscopiei, acesta poate vizualiza corzile vocale, laringele și poate colecta probe pentru examene de laborator. Biopsia este indicată într-o suspiciune neoplazică.
O probă de sânge pentru hemogramă evidențiază un număr crescut de celule albe și limfocite atipice, limfocitoză sau limfopenie, adesea observate în unele infecții respiratorii virale (ex. limfocitoza poate fi observată la pacienții cu pertussis). Hemoculturile sunt necesare în cazurile pacienților spitalizați cu suspiciune de boală sistemică.
Deși cazurile de rinită, faringită sau laringita sunt frecvente în sezonul rece, iar cele mai multe dintre acestea sunt benigne, ele pot afecta calitatea vieții pacientului și pot reprezenta un disconfort timp de câteva săptămâni. Totodată, sunt infecții respiratorii ale căilor superioare care, netratate corespunzător, se pot complica, evoluănd spre bronșită, pneumonie, meningită sau sepsis. În fiecare an sunt raportate cazuri izolate de deces, datorate unor infecții respiratorii. Dacă considerați că aveți o răceală banală, dar cu simptome care persistă, sau manifestări atipice, vă recomandăm să vă adresați unui medic specialist, în vederea diagnosticării corecte și pentru instituirea tratamentului corespunzător.
Referințe:
- https://www.gleneagles.com.sg/healthplus/article/upper-respiratory-tract-infections
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7149681/
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK8142/
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/laryngitis/symptoms-causes/syc-20374262
- https://emedicine.medscape.com/article/302460-workup
