Informaţii generale
Hepatita virală B se vindecă în totalitate la 90% dintre pacienţi în decurs de 12 săptămâni, cu dispariţia AgHBs şi apariţia anticorpilor protectori anti-HBs1.
Anti-HBs sunt prezenţi în ser la 4-6 luni de la debutul bolii şi rămân detectabili la 80-90% dintre pacienţii cu virusul eliminat4.
Prezenţa anticorpilor anti-HBs fără AgHBs detectabil indică vindecarea după o infecţie cu VHB, absenţa contagiozităţii şi imunitate faţă de o infecţie ulterioară cu VHB; în caz de expunere, pacientul nu necesită administrarea de gamaglobuline; sângele lui poate fi transfuzat1;4.
Anti-HBs apar şi după transfuzii prin transfer pasiv1;4.
Prezenţa anti-HBs poate fi utilizată pentru a demonstra eficienţa programelor de imunizare. Apar la 90% dintre adulţii sănătoşi după administrarea a 3 doze imunizante; 30-50% dintre aceştia pierd anticorpii după 7 ani şi necesită revaccinare1;4.
Recomandări pentru determinarea anti-HBs
- monitorizarea evoluţiei infecţiei acute cu hepatita B;
- monitorizarea eficienţei programelor de imunizare1;4.
Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate)2.
Specimen recoltat – sânge venos2.
Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator2.
Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare; se lucrează imediat; dacă acest lucru nu este posibil, serul se păstrează la 2-8°C sau la -20°C2.
Volum probă – minim 0.5 mL ser2.
Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat; specimen lipemic; specimen expus la temperaturi ridicate; specimen contaminat bacterian2.
Stabilitate probă – serul este stabil 6 zile la 2-8°C; timp îndelungat la -20°C; evitaţi decongelarea/recongelarea2.
Metodă – imunochimică cu detecţie prin electrochemiluminiscenţă (ECLIA)2.
Valori de referinţă – <10 UI/L2.
Limite şi interferenţe
Un număr mic de persoane dobândesc o infecţie cu VHB după ce au dezvoltat un titru ridicat de anticorpi anti- HBs datorită unui VHB mutant.
În hepatita fulminantă anticorpii apar precoce şi pot coexista cu un titru scăzut de antigene. La purtătorii cronici nu este prezent nici nu anticorp de tip IgM, dar titrul antigenelor este foarte ridicat1.
• Interferenţe analitice
Pot produce interferenţe cu unele componente ale kit-ului şi conduce la rezultate neconcludente următoarele:
– tratamentul cu biotină în doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomandă ca recoltarea de sânge să se facă după minimum 8 ore de la ultima administrare;
– titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina şi anti-ruteniu2.
Bibliografie
1. Jacques Wallach. Hepatita B (Anti-HBs). În Interpretarea testelor de diagnostic. Editura Stiinţelor Medicale, România, Ed. 7, 2001, 312-315.
2. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
3. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Hepatitis B Surface Antibody. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.
4. Lothar Thomas. Hepatitis B (Antibodies to HBsAg). In Clinical Laboratory Diagnostics – Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 1266-1268.
