Anticorpi anti-IgA

Informații generale

Imunoglobulina A este al doilea cel mai frecvent anticorp din serul uman și se găsește predominant în secrețiile mucoase. Există două forme de imunoglobulina tip IgA. Majoritatea lor sunt IgA monomerice, dar IgA secretorii sunt dimeri ce poartă un fragment proteic suplimentar, care le conferă rezistentă la enzimele proteolitice din secrețiile mucoasei. Acești anticorpi IgA secretori se pot lega de toxine, neutralizând virusuri, sau împiedică bacteriile să adere la celulele epiteliale ale mucoaselor⁴.

Deficitul selectiv de imunoglobuline A (IgA) este o imunodeficiență primară comună, caracterizată prin cantități serice nedetectabile de IgA și o lipsă concomitentă de IgA secretorie; în timp ce alte imunoglobuline sunt la un nivel normal¹. Diagnosticul se stabilește de obicei la persoanele cu vârsta de peste patru ani, ale căror niveluri sanguine de IgA sunt sub 7 mg/dL, dar au niveluri normale de IgG și IgM. Acești indivizi au un răspuns normal al secreției de anticorpi, postvaccinare. Cu toate acestea, deficitul de IgA trebuie exclus de altă cauză de hipogamaglobulinemie sau defecte ale limfocitelor T. Pacienții care suferă de deficit selectiv de IgA pot avea simptome clinice sau pot fi asimptomatici. Deficitul de IgA este adesea asociat cu celule T CD4 și CD8 și limfocite B normale, în circulația sistemică. La unii pacienți, pot fi prezenți autoanticorpi anti-IgA^1,2.

Deficitul primar de IgA este o tulburare permanentă. Cauzele secundare pot fi datorate infecției sau medicamentelor, dar aceste cazuri sunt reversibile. Studii recente arată că aproape 20-30% dintre pacienții cu deficit de IgA pot dezvolta infecții severe ale tractului respirator, iar alții pot fi expuși riscului de a dezvolta reacții adverse la transfuziile cu produse din sânge. Deoarece anticorpii IgG anti-IgA pot provoca reacții de transfuzie, dacă se administrează sânge integral, recomandarea este ca sângele sa fie fără conținut de IgA^1,3.

Deoarece deficitul selectiv de IgA este o tulburare eterogenă, sunt discutate mai multe cauze etiologice și gene modificatoare, inclusiv defecte intrinseci ale celulelor B, anomalii ale celulelor T, modificări ale rețelei de citokine etc.^1,5.

Pacienții cu deficiență de IgA pot dezvolta anticorpi anti-IgA care au potențialul de a provoca reacții anafilactice, la transfuzia oricărui produs sanguin, cum ar fi globule roșii sau trombocite, care conține urme de IgA. Anticorpii anti-IgA capabili să provoace o reacție de hipersensibilitate de tip I, se consideră a fi de izotip IgE. Prin urmare, testarea anticorpilor izotip IgE împotriva IgA ar fi semnificativă în determinarea posibilității aparitiei unei reacții la transfuzia de sânge, in cazul unui pacient cu deficit de IgA^6,7.

Recomandări pentru determinarea anticorpilor anti-IgA

• Pentru evaluarea prezentei de Ac anti-IgA la pacienții cu infecții recurente și posibile deficiențe de IgA^1,8.

Specimen recoltat – sânge venos⁸

Prelucrare necesară după recoltare – Proba se centrifughează și se alicotează ser într-un tub steril⁸.

Volum probă – 1 mL⁸

Stabilitate probă⁸

• Serul refrigerat timp de 7 zile
• Serul congelat timp de 30 de zile

Metodă – ELISA⁸

Valori de referință: <99 U/mL⁸

Bibliografie

1. Rawla P, Joseph N. IgA Deficiency. 2021 Jun 2. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2021 Jan–. PMID: 30855793 (Accesat la data de 31.10.2021)
2. Yel L. Selective IgA deficiency. J Clin Immunol. 2010 Jan;30(1):10-6. doi: 10.1007/s10875-009-9357-x. Epub 2010 Jan 26. PMID: 20101521; PMCID: PMC2821513.
3. Swain, S., Selmi, C., Gershwin, M. E., & Teuber, S. S. (2019). The clinical implications of selective IgA deficiency. Journal of translational autoimmunity, 2, 100025. https://doi.org/10.1016/j.jtauto.2019.100025
4. Torabi Sagvand B, Mirminachi B, Abolhassani H, Shokouhfar T, Keihanian T, Amirzargar A, Mahdaviani A, Aghamohammadi A. IgG anti-IgA antibodies in paediatric antibody-deficient patients receiving intravenous immunoglobulin. Allergol Immunopathol (Madr). 2015 Jul-Aug;43(4):403-8. doi: 10.1016/j.aller.2014.05.005. Epub 2014 Sep 6. PMID: 25201762.
5. Yazdani R, Azizi G, Abolhassani H, Aghamohammadi A. Selective IgA Deficiency: Epidemiology, Pathogenesis, Clinical Phenotype, Diagnosis, Prognosis and Management. Scand J Immunol. 2017 Jan;85(1):3-12. doi: 10.1111/sji.12499. PMID: 27763681.
6. Odineal DD, Gershwin ME. The Epidemiology and Clinical Manifestations of Autoimmunity in Selective IgA Deficiency. Clin Rev Allergy Immunol. 2020 Feb;58(1):107-133. doi: 10.1007/s12016-019-08756-7. PMID: 31267472.
7. Quinti, I., Mortari, E. P., Fernandez Salinas, A., Milito, C., & Carsetti, R. (2021). IgA Antibodies and IgA Deficiency in SARS-CoV-2 Infection. Frontiers in cellular and infection microbiology, 11, 655896. https://doi.org/10.3389/fcimb.2021.655896
8. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. [on-line]: https://www.mayocliniclabs.com/test-catalog/Overview/8157 (Accesat la data de 31.10.2021)